sursă foto: Pexels
Asociat cel mai adesea cu stresul prelungit la locul de muncă, sindromul burnout este, în esență, mult mai complex decât atât. Nu e musai să ai activități profesionale solicitante pentru a te expune riscului de a intra în burnout. De exemplu, dacă ești o fire perfecționistă și îți este imposibil să accepți că este în regulă să faci lucrurile suficient de bine, în loc să cauți tot timpul să faci totul perfect, poți avea o predispoziție către burnout.
Atenție: acesta nu este un articol medical. Dacă regăsești unele dintre simptomele despre care vom vorbi în continuare sau dacă ai trăiri interioare similare cu cele pe care ți le vom prezenta, nu este obligatoriu să te confrunți cu burnoutul. Cel mai indicat este să te consulți cu un specialist.
În schimb, acesta este un articol care atrage atenția mai ales asupra importanței de a avea grijă de sănătatea noastră fizică și psiho-emoțională – în egală măsură. Asupra importanței pauzelor de la muncă. Asupra importanței timpului pentru noi. Asupra importanței gestionării nevoii de perfecțiune. Cu alte cuvinte, asupra importanței echilibrului.
Ce este sindromul burnout
Sindromul burnout reprezintă o stare de epuizare fizică, psihică și emoțională, care se instalează gradual și care se manifestă mai ales prin pierderea motivației, pierderea interesului față de activitățile de la locul de muncă și, implicit, prin scăderea nivelului de productivitate și al performanței.
Simptomele fizice ale burnoutului
Mai mult, sindromul burnout poate fi caracterizat și prin simptome fizice, precum durerile de cap, însă cea mai des întâlnită formă de manifestare constă în starea de epuizare fizică.
Simptomele psiho-emoționale ale burnoutului
O persoană cu burnout simte că are „rezervorul” de energie gol, astfel că îi este tot mai greu să mai dea randament la locul de muncă și ajunge să respingă responsabilitățile pe care altă dată le-ar fi făcut cu bucurie. De asemenea, poate să își verse frustrările acumulate pe celelalte persoane din jurul său, fie că e vorba despre colegi de muncă, prieteni, membri ai familiei.
Sigur, fiecare se poate manifesta în propriul mod când intră în burnout, iar la început, simptomele, pe care le putem privi ca pe niște semnale de alarmă, sunt mai ușoare: persoana cu burnout simte că are mai puțină energie decât în mod obișnuit, pentru a-și duce la bun sfârșit proiectele personale și profesionale, dar continuă să lucreze. Treptat, nivelul său de energie scade, până atinge punctul 0.
Identificarea primelor semne care ar putea anunța instalarea burnoutului este esențială, pentru că ne poate ajuta să facem o schimbare semnificativă și să prevenim epuizarea totală.
Așadar, dacă rândurile anterioare nu-ți sunt deloc străine, dacă știi că ești o fire perfecționistă, dacă treci printr-o perioadă din ce în ce mai aglomerată sau dacă în trecut ai mai avut episoade de epuizare fizică și emoțională, poți preveni intrarea în burnout.
Cum poți preveni burnoutul
În primul rând, prin conștientizare: prin conștientizarea faptului că ai, poate, anumite trăsături care ar putea reprezenta un factor de risc (perfecționismul, de pildă). Prin conștientizarea faptului că treci printr-o perioadă aglomerată, pe care e important să înveți s-o gestionezi.
Îți propunem câteva moduri în care poți să ai grijă de sănătatea ta fizică și emoțională și, implicit, prin care poți preveni instalarea burnoutului:
Împrietenește-te cu pauzele
Dacă te-ai obișnuit cu un ritm de viață alert sau dacă simți nevoia să faci tot timpul cât mai multe și cât mai bine, cu riscul de a lăsa pe ultimul loc sau chiar de a tăia de pe listă timpul pentru tine, învață să te împrietenești cu pauzele: mai scurte, precum sunt cele de masă, dar și mai lungi, precum sunt vacanțele de câteva zile într-o destinație pe care o ai de ceva vreme în wishlist.
Sigur, nu e suficient să iei o pauză. Poți să mănânci la prânz, dar să fii total absent(ă). La fel de bine poți pleca într-o vacanță și să verifici în fiecare zi căsuța de e-mail. Contează, așadar, modul în care te raportezi la pauzele respective și cum le valorifici.
Îți iei o pauză de prânz? Savurează mâncarea în tihnă. Lasă telefonul, laptopul, tableta deoparte. Stai tu cu tine sau cu cineva drag. Meditează. Fă o plimbare în natură. Ascultă un podcast. Fă ceva pentru tine, pentru sufletul tău. Conectează-te la tine.
Pleci în vacanță? În loc să îți tot verifici e-mailul, experimentează bucuria de a nu face nimic. Citește despre ce presupune conceptul italian dolce far niente aici. Și nu, nu e musai să călătorești în Italia ca să îți dai răgazul de a trăi o astfel de bucurie – atât de necesară din când în când.
Conectează-te la tine
Dacă ai ajuns să lucrezi mult mai mult, să-ți asumi tot timpul sarcini care te-au suprasolicitat, să renunți la vacanțe, doar pentru a-ți acoperi toate task-urile, să spui da la orice nouă propunere de proiect, deși ai fi vrut de fapt să spui nu, poate că a venit momentul să stai mai mult cu tine și cu emoțiile tale, să te conectezi la ele – pentru că nevoile emoționale ne influențează acțiunile.
Există diferite tehnici prin care poți să te întâlnești tu cu tine, cel/cea vulnerabil/ă: prin intermediul journalingului, prin sesiuni de meditație sau prin ședințe de psihoterapie.
Conectarea la universul tău emoțional și gestionarea emoțiilor într-un mod sănătos sunt călătorii de durată, uneori inconfortabile, însă necesare pentru sănătatea psiho-emoțională și, implicit, pentru prevenirea burnoutului.
Analizează-ți prioritățile și fă-ți un program realist
Dacă obișnuiești să îți asumi o mulțime de sarcini și să stai până seara târziu să le termini, este recomandat să îți regândești programul, astfel încât să găsești echilibrul între viața personală și profesională. Acest lucru poate însemna și să spui nu la unele proiecte, pentru a spune mai des da timpului pentru tine.
În ceea ce privește planificarea realistă a programului zilnic sau săptămânal, aceasta este necesară, fiindcă te ajută să ai mai multă claritate și să împarți sarcinile în ordinea priorităților, în loc să te apuci de toate deodată sau să le faci într-o ordine oarecare, iar spre finalul zilei să constați că ai omis una urgentă.
Nu uita să incluzi în programul de zi cu zi și timpul pentru tine. Și el este o prioritate.
Gând de final
Nu în ultimul rând, vorbește cu cei dragi despre ceea ce simți. Cere ajutorul. Deleagă sarcini, pentru a-ți putea dărui și ție mai mult timp. Fă alegeri alimentare sănătoase mai des. Fă mișcare: măcar o plimbare de 30 de minute în fiecare zi. Odihnește-te suficient: respectă cele 7-8 ore de somn recomandate de specialiști. Meditează. Mergi la ședințe de psihoterapie, pentru a te înțelege mai bine.
Astfel, vei putea găsi echilibrul atât de necesar pentru menținerea sănătății tale fizice și emoționale. Ai grijă de sănătatea ta. Și fă din timpul pentru tine o prioritate, chiar și în perioadele mai aglomerate. Arată-ți blândețe. Mintea, corpul și sufletul tău îți vor mulțumi.
Adelina Bălan