Într-un articol anterior, am vorbit despre cum arată îngrijirea de sine în termeni practici. Mai exact, după cum spune și titlul, am făcut o primă parte a celor mai eficiente strategi de auto-îngrijire. Astăzi, vom continua lista noastră de sugestii cu gândul de a te inspira să te prioritizezi.
Dacă până acum nu ai înțeles diferența dintre egoism și iubire de sine, îți recomandăm un podcast Fain & Simplu aparte. Un episod în care invitatul special, adus de Mihai Morar, este părintele Teologos – una dintre mințile strălucite ale ortodoxiei românești de pe muntele Athos. Indiferent dacă ești sau nu o fire sprirituală, trebuie să urmărești ce are de spus acest om. Noi suntem convinși că te va ajuta să înțelegi mai bine viața, sensul ei și rolul tău în această lume.
Îngrijirea de sine: 8 strategii de pus în practică (PARTEA 2)
5. Crează-ți câteva liste de melodii specifice stării de spirit pe care să le pornești atunci când ai nevoie de ele.
Există ceva despre modul în care muzica vorbește sufletului. De altfel, studiile au arătat cât de mult bine îi poate face unui om, terapiile prin muzică.
Gândește-te: probabil că există o mână de cântece pe care le asociezi cu amintiri bune sau tipuri de muzică care doar te bucură cu adevărat. Pe de altă parte, probabil că poți numi câteva melodii sau stiluri muzicale, care te ajută să te simți mai calm și mai puțin stresat.
Fă-ți o listă de redare la care să apelezi atunci când ai nevoie de un imbold. O colecție de piese de suflet pe care să le pui în surdină în timp ce savurezi o ceașcă de ceai sau de cafea. Un playlist de „good-mood” pe care să-l pui atunci când îți ei timpul tău cu tine.
6. Pune „recunoștința” în calendarul tău (la propriu).
A-ți face timp pentru a-ți aminti ce a mers bine sau ce ai făcut bine este un impuls uriaș pentru sănătatea mintală.
Așa cum ai face-o pentru o întâlnire de lucru importantă, notează în calendar: Recunoștință! Astfel, îți vei dedica zilnic sau cel puțin săptămânal câteva minute pentru a reflecta la binele din viața ta.
Adesea ne lăsăm purtați mai degrabă de griji și stres, vedem doar partea goală a paharului. Acest lucru ne consumă din energie și cumva, atrage mai multă nefericire. „O pauză de bine” este remediul cel mai bun pentru vindecarea sufletului, minții și trupului.
Întrebă-te: „Care este lucrul care mi-a adus bucurie astăzi?”
Îngrijirea de sine: 8 strategii de pus în practică (PARTEA 2)
Poate mirosul de cafea dimineața sau zâmbetul primit pe trecerea de pietoni din partea unui necunoscut. Indiferent cât de mic ar părea, notează tot ce ți-a făcut bine în ziua respectivă. Recunoașterea unui lucru pozitiv îți poate schimba cu adevărat perspectiva pentru restul zilei.
7. Ia-ți zilele de vacanță.
La un moment dat, a devenit aproape ca o insignă de onoare să nu iei niciodată zile de concediu. Parcă oboseala și stresul trebuie aduse la cote maxime pentru a simți că meriți o pauză. Nu trebuie să fie așa. Nimeni nu merită o vacanță sau un timp pentru sine doar dacă ajunge pe patul de spital din cauza extenuării. Îngrijirea de sine se referă așadar și la prevenirea situațiilor limită prin iubire.
- „Mă iubesc suficient de mult încât să-mi dau voie să iau o pauză pentru a nu mă extenua.”
- „Merit să plec într-o vacanță pentru a-mi liniști mintea, trupul și sufletul, indiferent de cantitatea de muncă depusă.”
- „Nu trebuie să dovedesc nimănui nimic, nici măcar mie. Îmi voi face treaba cu dragoste și îmi voi da pauză din dragoste.”
Amintește-ți că odihna este productivă! Privește-ți calendarul, planifică aceste pauze intenționate și încearcă să faci asta înainte de a te răni. Munca și viața personală vor beneficia enorm de pe urma asta, chiar dacă timpul liber implică o mulțime de „a nu face absolut nimic”. Uneori exact de asta avem nevoie.
Citește și:
- Paradoxul pauzelor: mituri despre productivitate pe care ar trebui să nu le mai credem
- Adevărul despre odihnă
- 7 tipuri de odihnă și importanța lor
Îngrijirea de sine: 8 strategii de pus în practică (PARTEA 2)
8. Pune limite în utilizarea rețelelor sociale.
Fie că ne place sau nu să credem asta despre noi înșine, timpul pe care îl dăm rețelelor de socializare este timpul nostru de suferință. Poate că, în multe cazuri, este pur involuntară, însă mulți, deși conștienți de răul produs, continuă să o facă.
Să privești doar viața roz expusă de alții pe internet, te poate face să crezi că viața ta este un dezastru. Aceste gânduri pot duce la probleme serioase, de la anxietate, la depresie sau chiar boală.
Poate pare o strategie de parenting, mai mult decât una pentru îngrijirea de sine, însă: Fă-ți un program! Încearcă să-ți stabilești o limită clară de navigat pe rețelele sociale și să te ții de ea. Mai mult, fă-ți curat pe platformele în care îți arunci timpul. Ai grijă la conținutul pe care alegi să-l urmărești. Dacă te face să te simți mai prost cu tine însuți, renunță fără a sta pe gânduri.
Când reduci timpul pe rețelele sociale, îți faci mai mult timp pentru a practica alte forme de îngrijire de sine sau pentru a te conecta cu familia și prietenii, în adevăratul sens al cuvântului. Și acestea sunt lucrurile care vor face viața mai plină de satisfacții pe termen lung.