Cum poți explora rănile din copilărie

Cum poți explora rănile din copilărie

Vrei să știi mai multe despre tine? Ești pregătit să afli de ce ești așa cum ești? Începe prin a-ți explora rănile din copilărie, acolo se află adevărul îndelung căutat. În continuare îți vom prezenta o modalitate prin care poți face asta în siguranță chiar din interiorul casei tale.

Cum poți explora rănile din copilărie

John Bradshaw, autorul cărții „Homecoming: Reclaiming and Championing Your Inner Child” sugerează următorul exercițiu:

  • Închide ochii.
  • Întoarce-te la casa copilăriei tale.
  • Privește pe fereastră și găsește-te înăuntru.
  • Ce vezi? Ce simți?

Ascultă-ți corpul și începe să-ți spui cu voce tare tot ce observi. Dacă asta ți se pare prea greu, poți alege să notezi sau să desenezi amalgamul de emoții și iamgini care îți trec prin trup. Ia-ți timp să te acomodezi cu situația. Reamintește-ți constat că ești la tine acasă, pe canapea sau în pat și nimeni nu îți poate face rău.

Poate ți-ar fi util să aduci lângă tine, înainte de a începe exercițiul, un caiet și un instrument de scris. Uneori, oamenii își pot explora rănile din copilărie mult mai ușor pe foaie. Cei care au încercat această abordare observă că au o mai mare claritate asupra evenimentelor atunci când le văd înșirate și detaliate în fața ochilor lor. Mai mult decât atât, scrisul sau desenatul în agenda lor le oferă un plus de intimitate, siguranță și control.

Dacă la un moment dat te simți copleștit, oprește-te! Nu te forța în exces. Fă o pauză și respiră. Mergi afară și fă câțiva pași, aerul proaspăt și mișcarea corpului te vor ajuta să te relaxezi. În plus, mersul pe jos are un efect terapeutil extraordinar. Orice ai „deranjat” în interiorul tău cu exercițiul de mai sus și orice descoperiri noi ai făcut, se ordonează cu fiecare pas, iar liniștea te v-a cuprinde când te aștepți mai puțin.

Exinde căutările

Pentru a avea o imagine mai amplă despre trecutul tău, începe să pui întrebările potrivite, oamenilor importanți din viața ta, cum ar fi părinții. În majoritatea cazurilor, la ei este cheia către pacea ta interioară.

Pune întrebări despre copilăria ta, de exemplu despre momentele care nu au sens pentru tine. Ce s-a întâmplat când ai fost neglijat sau abuzat într-un fel?Află mai multe și despre copilăria îngrijitorilor tăi. Făcând acest lucru, vei observa blocajele părinților tăi ca parte a tiparelor lor de supraviețuire din copilărie și mai puțin din a avea ceva personal cu tine.

Răspundeți la întrebările de mai jos în trei moduri de la dvs.:

  1. Copil interior și perspectivă naivă.
  2. Perspectiva și experiența părinților sau îngrijitorilor primari.
  3. Perspectivă și experiență adultă și matură.

Scrieți răspunsurile la aceste întrebări:

  • Ce s-a întâmplat la vârsta de cinci ani (și anii până la vârsta adultă) care a dus la…?
  • Cum îți descrii copilăria – veselă, protejată, neglijată, reținută, dureroasă, înfricoșătoare?
  • Care au fost unele dintre cele mai fericite momente ale tale?
  • Care au fost unele dintre cele mai deranjante momente?
  • Există regrete? Si ce daca?
  • A fost folosită disciplina sau a fost folosită pedeapsa?

Despre ce ai fost invatat:

  • Dragoste?
  • Sex?
  • Bani?
  • Religie?
  • A avea copii?
  • Cresterea copiilor?
  • Religie sau spiritualitate?
  • Valori, morale și virtuți precum onestitatea, bunătatea, compasiunea, respectul, integritatea?
  • Te simți trist, rănit, speriat, anxios, dezgustat, frustrat, furios, fericit, mândru, vesel?
  • Exprimarea sentimentelor?
  • Ai o putere și un dar?
  • Muncă și succes?
  • A te distra?

Modelele sunt transmise de la o generație la alta

Pe măsură ce răspunzi la aceste întrebări, observă modul în care credințele și obiceiurile de bază sunt transmise din generație în generație. Vorbești și te comporți ca și cum ai fi într-o piesă de teatru, iar rolul tău este cel al mamei tale/tatălui tău? De câte ori nu te-ai trezit răspunzând la evenimentele din exterior fix ca părinții tăi?

Unii oameni cred că sunt liberi de influența generației mai în vârstă. Ei au jurat: „Nu-mi voi neglija niciodată copilul așa cum mi-au făcut părinții mei”. Apoi supraprotejează, sufocă și încearcă să-și controleze copilul. Ce se întâmplă de fapt? Ei reacţionează, nealegând în mod conștient comportamente parentale mai sănătoase și raționale.

Gânduri de final

După ce ai răspuns la toate întrebările de mai sus, începe să iei întrebările de la capăt și să analizezi cu atenție, grijă și iubire cele spune de tine. Încearcă să notezi în dreptul fiecărui răspuns ce blocaj ai identificat, dacă acesta există. Poate că acele tipare te-au ajutat să treci prin rănile emoționale din copilărie. Întreabă-te: mă mai servesc cu situația și relațiile mele actuale?

Dacă îți este greu să-ți oferi singur un răspuns sau observi că undeva pe drum te-ai blocat, caută ajutor de specialitate. Terapeuții pot fi adevărați companioni de drum în călătoria ta către găsirea liniștii interioare.