Dacă te surprinzi adesea că petreci ore bune în fața ecranului calculatorului sau laptopului, dacă obișnuiești să amâni sau să anulezi diverse activități, doar pentru a mai putea petrece „încă puțin timp” pe rețelele de socializare, atunci s-ar putea să te confrunți cu dependența de calculator, o problemă a secolului nostru, întâlnită atât în rândul adulților, cât și în rândul copiilor și adolescenților.
În articolul de azi îți explicăm ce este dependența de calculator și cum se manifestă aceasta, care sunt cauzele dependenței de calculator și factorii de risc care favorizează instalarea ei și, cel mai important, cum poți să gestionezi dependența de calculator, astfel încât să redevii prezent(ă) în viața ta și a celor dragi.
Ce este dependența de calculator
Mulți dintre noi petrec zilnic ore în șir în fața calculatorului, mai ales dacă lucrează în domenii de activitate precum IT, marketing online, graphic design.
Mai mult, uneori folosim timpul petrecut în fața calculatorului ca pe o metodă de relaxare: alegem să ne bucurăm în weekend de jocurile video preferate – fie pe cont propriu, fie în compania altor prieteni, la rândul lor pasionați de video games.
Totodată, facem shopping online – fiindcă e comod sau fiindcă avem o paletă mult mai generoasă de opțiuni care ne surâd.
Astfel, putem spune că petrecerea timpului pe calculator a devenit un obicei firesc din viața de zi cu zi. Tocmai din acest motiv, uneori poate fi dificil să ne dăm seama dacă suntem sau nu dependenți de calculator.
Și totuși, există câteva „semnale de alarmă” pe care le putem lua în considerare, pentru a ne da seama dacă avem într-adevăr o problemă cu timpul petrecut în fața laptopului sau a calculatorului.
În primul rând, e important să ținem cont de criteriul „autocontrol”. Dacă petrecem ore bune în fața calculatorului și ne este dificil/imposibil să ne dezlipim de ecran, atunci este posibil să ne confruntăm cu o dependență – pe care o putem chiar conștientiza în anumite situații, dar care se poate să fi devenit atât de puternică, încât să nu știm cum să o gestionăm.
Un alt lucru de reținut e faptul că dependența de calculator se poate manifesta sub diferite forme.
Unii dintre noi sunt dependenți de shoppingul online, alții sunt de jocurile video sau de a posta compulsiv pe rețelele de socializare.
Există și persoane care obișnuiesc să scrolleze pe rețelele de socializare ore în șir, deși inițial își propun să petreacă doar câteva minute. Odată ce se angrenează în această activitate, însă, simt că nu o mai pot opri.
Cauzele și factorii de risc ai dependenței de calculator
Printre cauzele sau, mai bine spus, factorii de risc frecvent întâlniți ai dependenței de calculator se numără:
- Timpul îndelungat petrecut în fața calculatorului. Sigur, dacă în unele weekenduri obișnuiești să te întâlnești cu prietenii să vă jucați pe calculator, asta nu înseamnă că te confrunți cu o dependență. Pe de altă parte, dacă ai făcut un obicei din a scrolla zi de zi, ore-n șir, pe social media, atunci acesta ar putea fi un semn că ai dezvoltat o dependență de tehnologie. Este foarte important să faci distincția între „timpul petrecut pe calculator ca formă de entertainment, informare etc.” și dependența de calculator. Inițial poate fi dificil, însă subcapitolul dedicat simptomelor specifice acestei dependențe s-ar putea să te ajute să conștientizezi dacă o ai și tu sau nu.
- Persoanele din jur care petrec o foarte mare parte din timp pe calculator. Dacă în familie sau în cercul tău de prieteni, mai toată lumea scrollează de zor pe rețelele de socializare sau se joacă zi de zi, ore-n șir, jocuri video, atunci sunt șanse ca obiceiul lor să devină și obiceiul tău, în sensul că există un risc ca și tu să ajungi să crești, treptat, numărul orelor petrecute pe Internet.
Dependența de calculator – ce este, cum se manifestă și cum o poți gestiona
- Dificultatea de a-ți gestiona emoțiile. Da, dependența de calculator poate fi un mod – din păcate, nu sănătos – de a-ți gestiona emoțiile, mai ales pe cele care, în general, produc disconfort, precum: frica, furia, neputința. De pildă, dacă ori de câte ori te cerți cu cineva, ajungi să te „refugiezi” în mediul online, pentru că nu știi cum să faci față situației respective și preferi să fugi de ceea ce simți, este posibil ca, în timp, acest obicei să devină dependență.
- Stările psiho-emoționale precum anxietatea și depresia. Depresia și anxietatea pot constitui factori de risc pentru dependența de calculator. Hai să luăm și un exemplu: dacă, să zicem, te confrunți cu anxietatea socială și preferi să eviți să te întâlnești față în față cu prietenii/diferite cunoștințe, alegi să stai în casă și să te implici într-o activitate care nu presupune interacțiune – cel puțin, nu offline – cu alte persoane.
- Starea de plictiseală. Ori de câte ori plictiseala își face apariția, apelezi la „ajutorul” calculatorului. În timp, această activitate poate da dependență, mai ales că este și la îndemână și, uneori, nici nu te „solicită” la fel de mult precum cititul sau învățarea unui nou hobby.
După cum putem vedea, dependența de calculator poate fi strâns legată de imposibilitatea sau dificultatea de a intra în contact cu propria vulnerabilitate și de a da emoțiilor mai puțin confortabile spațiul necesar de manifestare. Totodată, persoanele diagnosticate cu depresie și/sau anxietate pot avea o predispoziție mai mare către dependența de calculator, indiferent că aceasta se manifestă sub formă de jocuri video, social media, shopping compulsiv.
În concluzie, componenta emoțională este esențială atunci când discutăm despre orice formă de dependență, iar simptomele – pe care ți le vom prezenta în curând – sunt, foarte des, și emoționale.
Simptomele dependenței de calculator
De obicei, persoanele care se confruntă cu dependența de calculator prezintă simptome precum:
- nevoia greu de controlat/incontrolabilă de a petrece frecvent cât mai multe ore în fața calculatorului;
- schimbările bruște de dispoziție;
- stare de iritare atunci când nu petrec timp în fața calculatorului;
- scăderea interesului pentru activitățile care altădată le aduceau bucurie/le provocau (poate fi vorba despre întâlnirile offline cu prietenii, despre plimbările în natură sau despre practicarea unui hobby);
- evitarea întâlnirilor cu alte persoane, dacă acestea presupun întreruperea activității pe calculator;
- FOMO (Fear of missing out – frica de a nu rata vreo informație esențială când nu petrec timp în fața calculatorului);
- nevoia de a petrece cât mai mult timp pentru a face față mai ușor/a uita de o emoție inconfortabilă.
Mai mult decât atât, persoanele dependente de calculator pot ajunge inclusiv să refuze să accepte punctele de vedere ale celor apropiați.
Uite și un exercițiu de imaginație: partenerul observă că de câteva săptămâni petreci mult mai mult timp în fața calculatorului – faci, să zicem, shopping online în mod compulsiv. Tu negi și spui că nu e nimic greșit, că îți place pur și simplu să cumperi haine/obiecte decorative pentru casă și că acest lucru îți aduce bucurie, chiar dacă ai intrat, poate, chiar și-n contul de economii.
De altfel, dependența de calculator poate să afecteze nu doar calitatea vieții personale, profesionale și relaționale, ci și calitatea finanțelor. Printre altele, shoppingul compulsiv și cumpărarea continuă a jocurilor video sunt activități consumatoare nu doar de timp, ci și de bani.
Cum să gestionezi dependența de calculator
Atenție: a gestiona dependența de calculator nu presupune să elimini timpul petrecut în fața ecranelor, ci să înveți să lucrezi cu tine, cu nevoile și obiceiurile tale, astfel încât să te simți confortabil, să ai o viață personală și relațională armonioasă și în afara orelor petrecute online sau jucând jocuri video.
Înainte de afla câteva tips & tricks care să te ajute să reduci timpul petrecut pe calculator, e important să conștientizezi care este motivul pentru care ai ajuns să petreci atât de mult timp în fața ecranelor.
De exemplu, dacă alegi să stai în fața calculatorului, căci îți este extrem de dificil să te întâlnești cu emoțiile tale, sau fiindcă te simți singur(ă), s-ar putea să ai nevoie de ajutorul unui specialist pentru a afla cauzele reale ale comportamentului tău. În acest sens, ședințele de psihoterapie îți pot fi de mare ajutor, pentru că îți oferă spațiul emoțional sigur de autocunoaștere și de dezvoltare personală. Tot aici poți descoperi metode sănătoase de gestionare a emoțiilor, printre care journalingul, sesiunile de yoga & meditație, sportul, plimbările în natură.
Sigur, și trucurile de mai jos se pot dovedi supereficiente pe termen lung, dar ele nu te pot ajuta să afli care este adevăratul motiv pentru care ai transformat timpul petrecut pe calculator într-o dependență. Tocmai de aceea, este indicat să apelezi și la serviciile unui psihoterapeut.
Acestea fiind scrise, iată cum ai putea să gestionezi dependența de calculator:
Limitează timpul petrecut în fața calculatorului
După cum spuneam, gestionarea dependenței de calculator nu înseamnă să elimini pentru totdeauna tehnologia din viața ta – de fapt, e aproape imposibil, mai ales dacă lucrezi într-un domeniu legat de mediul online.
Înseamnă, însă, să reduci numărul orelor petrecute astfel. Dacă acum petreci 6-7 ore pe zi în fața calculatorului, poți să-ți setezi o limită de 2-3 ore pe zi. Cu timpul, poți ajunge chiar să reduci această durată la doar o oră.
Vestea bună e că există tot felul de aplicații care te „atenționează” când ești aproape de a atinge limita respectivă și care te ajută, astfel, să ai un control mai mare asupra timpului pe care îl investești în această activitate.
Limitarea timpului nu doar că te ajută să gestionezi dependența de calculator, ci și te poate îndemna să folosești mai înțelept timpul petrecut în fața ecranului: dacă până acum doar scrollai ore în șir și aveai tendința de a te compara, poate, cu alte persoane, acum poți să petreci 2 ore citind articole din domenii care te interesează. Astfel, înveți să gestionezi încă un obicei dăunător din viața ta: acela de a te compara, în defavoarea ta, cu diverse cunoștințe/persoane publice din mediul online.
Vorbește deschis cu cei dragi despre ceea ce simți
Dependența de calculator nu e un stigmat. Discuțiile cu cei apropiați despre problema cu care te confrunți te pot ajuta să te înțelegi mai bine – pentru că verbalizarea gândurilor îți poate oferi mai multă claritate asupra situației tale – și, totodată, le oferă acestora posibilitatea de a-ți fi aproape.
Mai mult, poți descoperi astfel că și altcineva din grupul tău de prieteni s-a confruntat, cândva, cu dependența de calculator, pe care astăzi însă a învățat s-o țină sub control. Acest lucru îți poate da încredere în faptul că și tu poți reuși.
Nu în ultimul rând, ai șansa să descoperi ce metode de gestionare au funcționat în cazul altora – și, ulterior, le poți testa și tu.
Vezi ce simți atunci când alegi să petreci timp pe calculator
După cum spuneam, tendința de a te așeza în fața calculatorului și de a rămâne acolo ore bune poate spune ceva despre nevoile tale emoționale. Analizează-ți, așadar, comportamentele și pune-ți întrebări de tipul:
- Ce simt atunci când aleg să stau cu orele în fața calculatorului?
- Ce simt când mă ridic din fața calculatorului?
- Când mă implic în această activitate (M-am certat cu cineva? Am trecut printr-un eșec? Mi s-a întâmplat ceva neplăcut?)
Apelează la ajutorul tehnicilor de relaxare
Meditația, yoga, exercițiile de respirație te pot ajuta să te ancorezi în prezent și să te conectezi la trupul și emoțiile tale. Așadar, când simți să te așezi (din nou) în fața calculatorului, după ce expiră timpul pe care ți l-ai setat în prealabil (vezi trucul #1), poți să te așezi într-un loc confortabil și să începi o sesiune de yoga/meditație. Uite, dacă ești novice în arta meditaței, s-ar putea să te ajute acest articol: Beneficiile meditației: cum ne ajută meditația din punct de vedere emoțional.
Fă o schimbare la rutina ta de seară
Obișnuiești să stai în fața calculatorului/laptopului înainte de culcare? Ai calculatorul chiar în dormitor? Ei bine, te-ai putea gândi la o mică reorganizare a dormitorului, astfel încât să elimini din decor device-urile electronice și, astfel, și tentația de a sta pe calculator/laptop/tabletă înainte de culcare. În schimb, ai putea să citești sau să meditezi seara, înainte de a merge la dormit.
Cu timpul, s-ar putea să observi o îmbunătățire semnificativă a calității somnului, așa că te vei bucura de un dublu beneficiu: și de o gestionare mai bună a dependenței de calculator, și de o odihnă mai bună 🙂
Gând de final
Pentru a-ți putea gestiona pe termen lung dependența de calculator, e foarte important să înțelegi motivul psiho-emoțional din spatele comportamentului și, ulterior, să pui în practică diverse metode care să te ajute să limitezi timpul petrecut în fața calculatorului și să redevii prezent(ă) în propria viață.
Pe parcursul acestui proces, s-ar putea să ai nevoie atât de ajutorul unui psihoterapeut, cât și de ajutorul oamenilor apropiați din jurul tău. De aceea, te ajută să-ți faci curaj să vorbești deschis despre ceea ce simți și să ceri ajutorul: ajutor care, uneori, poate consta doar în faptul de a fi ascultat(ă) în timp ce povestești despre ceea ce simți.