Nevoile emoționale ne modelează comportamentele, iar când nu suntem în contact cu emoțiile noastre, când fugim de cele care produc disconfort, așa cum sunt frica și furia, ne găsim refugiul în acțiuni care, pe termen lung, ne afectează și mai mult.
Despre legătura dintre nevoi emoționale și comportamente am povestit și cu alte ocazii. De pildă, în articolul dedicat mâncatului pe fond emoțional am explicat cum acesta este, în esență, o formă prin care fugim de conectarea reală la propriile emoții.
Ce este shoppingul compulsiv și cum se manifestă
Asemenea mâncatului emoțional, shoppingul compulsiv intră în categoria acțiunilor de combatere a emoțiilor mai puțin confortabile, a acțiunilor care ne afectează sănătatea emoțională, iar dintr-un anumit punct – și relațiile pe care le avem cu cei din jur.
Mai mult, shoppingul compulsiv are inclusiv repercusiuni financiare, fiind adesea asociat cu o gestionare deficitară a banilor. Persoanelor care fac shopping compulsiv le este dificil să aibă economii financiare, ba chiar acestea pot ajunge să se împrumute, pentru a-și satisface nevoile de a face cumpărături: dar, de fapt, pentru a încerca să umple un gol emoțional.
Pe lângă faptul că apare ca reacție la emoțiile inconfortabile și implică adesea și o gestionare necorespunzătoare a resurselor financiare, shoppingul compulsiv mai are și alte caracteristici:
- impulsul puternic de moment – persoanelor care fac shopping compulsiv le este extrem de dificil, chiar imposibil, să se abțină din a face cumpărături, indiferent de context (resursele financiare rămase sunt limitate, nu au cu adevărat nevoie de obiectul respectiv);
- frecvența crescută a sesiunilor de shopping (acestea pot fi chiar și zilnice);
- nevoia acută a persoanei de a cumpăra lucruri care nu sunt, de fapt, necesare și pe care de multe ori nici nu le folosește (un bun exemplu în acest sens ar fi al unei persoane care își tot cumpără articole vestimentare, astfel că ajunge să aibă un dressing plin cu haine, multe dintre ele cu etichetă chiar și după câteva luni de la achiziție);
- nevoia persoanei de a face shopping de una singură, pentru a-și minimiza sentimentul de vinovăție care apare imediat după o sesiune de cumpărături;
- starea de bine, chiar de euforie din timpul sesiunii de shopping, care dispare la scurt timp după încheierea cumpărăturilor;
- sentimentul recurent de vinovăție al cumpărătorului, pe care acesta nu îl gestionează însă: el continuă să-și cumpere tot felul de lucruri, se simte vinovat de fiecare dată, iar tot procesul devine ciclic.
- dificultatea de a înceta sesiunile de cumpărături compulsive, care produc o stare de bine de moment.
Cu toate acestea, putem gestiona shoppingul compulsiv, însă doar prin conștientizare și exercițiu constant și, de asemenea, conștient.
Cum putem gestiona shoppingul compulsiv
Conștientizarea, primul pas către schimbare
Așa cum am spus, primul pas este conștientizarea. Este important să înțelegem că obiceiul de a cumpăra, în situații inconfortabile din viață (un eșec, un conflict etc.), lucruri de care nu avem nevoie este o formă de a tot amâna sau anula întâlnirea cu propriile nevoi emoționale.
Pe moment, pare și chiar este mai simplu să fugim de adevărata întâlnire cu noi înșine, chiar dacă simțim vină la finalul sesiunilor de shopping.
Totuși, cu cât amânăm mai mult conectarea la propriile nevoi emoționale, cu atât sănătatea noastră emoțională va avea mai mult de suferit. De altfel, shoppingul compulsiv poate fi asociat cu depresia, anxietatea, situații în care este indicat să apelăm la ajutorul unui psihoterapeut.
Conectarea la propriile emoții
Mai mult decât atât, după etapa conștientizării, este esențial să ne dăm, în sfârșit, răgazul de a ne conecta la noi înșine, în loc să fugim de emoții și să ne refugiem în sesiuni după sesiuni de shopping.
Sigur, dacă acest obicei se repetă de multă vreme, primul instinct, atunci când simțim frică, tristețe, furie, neputință, va fi acela de a face din nou cumpărături, în loc să ne dăm voie să simțim emoția respectivă, să stăm cu ea, să înțelegem ce vrea să ne spună despre noi.
Sunt multe tehnici prin care ne putem gestiona sănătos emoțiile: de la scrierea zilnică în jurnal (un exercițiu terapeutic eficient), până la tehnicile de mindfulness. De altfel, am povestit în acest articol despre beneficiile emoționale, pe termen lung, ale meditației.
De asemenea, și activitatea fizică ne poate ajuta să gestionăm stresul și să facem față mai ușor momentelor sau perioadelor dificile, în care tentația de a porni într-un nou maraton de cumpărături crește semnificativ.
Cum prevenim shoppingul compulsiv
Metodele de prevenție a shoppingului compulsiv sunt asemănătoare cu cele de gestionare. Așadar, răspunsul este: prin conștientizarea propriilor nevoi emoționale, prin acceptarea și eliberarea lor într-un mod sănătos. Prin grija zilnică pe care o acordăm sănătății emoționale și fizice deopotrivă: prin meditație, mișcare, prin discuții deschise cu cei dragi și, foarte important, prin întâlniri autentice cu noi înșine.
De asemenea, din punct de vedere financiar, poate fi util să ne stabilim un anumit buget pentru cumpărături. Totodată, este indicat să facem cumpărături conștiente, atente, iar înainte de orice achiziție, să ne întrebăm dacă avem cu adevărat nevoie de obiectul respectiv, fie că este vorba despre un articol vestimentar, un nou gadget sau despre altceva. În acest fel, vom reuși și să ne construim o garderobă funcțională, și să păstrăm mai ușor ordinea în locuință.
Gând de final
Ca în multe alte situații, echilibrul este esențial. Gestionarea sau prevenirea shoppingului compulsiv nu înseamnă să renunțăm la cumpărături, nu înseamnă să nu ne mai cumpărăm lucruri de care avem nevoie sau pe care ni le dorim. Nu înseamnă să nu ne construim, de pildă, o garderobă cu piese pe care le purtăm de fiecare dată cu bucurie.
Înseamnă, însă, să facem cumpărături conștiente. Și, mai ales, să avem grijă de sănătatea noastră emoțională. Să ne ascultăm toate nevoile emoționale, chiar dacă poate fi dificil uneori, iar la început, când ne este greu să acceptăm emoții precum tristețea sau furia – foarte inconfortabil. Pe termen lung, însă, acest lucru ne va ajuta să fim în armonie cu noi înșine: cu alte cuvinte, să ne găsim propriul echilibru.
Adelina Bălan