Frica este considerată una dintre cele 6 emoții universale, alături de bucurie, tristețe, furie, surpriză și dezgust. Spre deosebire de așa-numitele emoții „pozitive”, așa cum este bucuria, frica este percepută, de cele mai multe ori, ca fiind o emoție „negativă”, întrucât produce disconfort atât la nivel fizic, cât și la nivel psihologic.
După cum vei descoperi în articolul de azi, însă, frica este o emoție absolut normală, firească, la fel ca bucuria sau surpriza. Așadar, încadrarea ei în categoria celor „negative”, alături mai ales de tristețe și furie, nu este neapărat cea mai sănătoasă alegere.
Când pornim de la premisa că teama este o emoție negativă, așadar indezirabilă, sunt șanse mai mari să o reprimăm, în loc să o acceptăm și să stăm cu ea, să descoperim ce vrea să ne spună despre ceea ce se întâmplă înlăuntrul nostru, ca mai apoi să o gestionăm sănătos.
Pentru că articolele de „normalizare” a emoțiilor inconfortabile sunt binevenite când vine vorba despre înțelegerea profundă a sănătății emoționale, te invităm să descoperi cele mai importante lucruri despre teamă: ce este frica și, mai ales, de ce este normal să simți această emoție.
Ce este frica
Frica este o emoție universală, fundamentală, naturală, care apare ca răspuns la un pericol fizic sau psihologic, real sau, uneori, imaginar.
De exemplu, animalele sălbatice periculoase cu care strămoșii noștri se întâlneau atunci când mergeau la vânătoare reprezintă un pericol fizic real.
Pe de altă parte, frica de abandon, care este strâns legată de universul copilului interior și care, negestionată, se poate manifesta în majoritatea relațiilor de cuplu ale adultului, constituie un „pericol” psihologic, bazat pe experiențele traumatizante din copilărie.
Mai mult decât atât, frica are o componentă bio-chimică, precum și o componentă emoțională. În timp ce răspunsul bio-chimic are un grad mai mare de generalitate, reacțiile oamenilor la frică fiind destul de asemănătoare, componenta emoțională este mult mai „individualizată”, în sensul că depinde de modul în care fiecare dintre noi se raportează la teamă, dar și de experiențele individuale anterioare.
Este perfect normal să simți frică
Poate că în copilărie ai auzit, în repetate rânduri, că „nu are de ce să-ți fie teamă” sau că „nu trebuie să te sperii, doar ești mare acum”.
Poate că ai trecut prin diferite experiențe în care ți-a fost teamă și pe care le-ai povestit celor din jur, iar în urma mesajului transmis de aceștia, ai simțit că frica este, de fapt, ceva rușinos, indezirabil, așa că ar fi mai bine să nu o simți și să nu vorbești despre ea.
Dacă mintea ta asociază teama cu o emoție negativă, indezirabilă, este posibil simți rușine ori de câte ori ți-e frică de ceva, astfel că ajungi să fugi de ceea ce simți sau să ignori.
În timp, însă, fuga nesfârșită de propriile emoții te poate dezechilibra.
Contrar, poate, lucrurilor pe care ți le-ai tot repetat sau care ți-au fost transmise de-a lungul timpului, este perfect normal să simți frică. Teama este o emoție naturală, pe care poți învăța s-o gestionezi în moduri sănătoase, adaptate nevoilor tale, astfel încât să nu-ți afecteze calitatea vieții cotidiene.
Iată și un exemplu: nu este nimic neobișnuit în frica de a vorbi în fața unui public, ba chiar statisticile arată că sunt multe persoane care se confruntă cu această teamă. Totuși, dacă amâni sau eviți gestionarea acestei frici, ea îți poate afecta calitatea vieții: se poate transforma într-o fobie care te determină să renunți la oportunitățile ce se ivesc, din motivul că acestea ar presupune, de pildă, să susții prezentări în fața colegilor de muncă sau să vorbești în fața unui public numeros, în cadrul unui eveniment important.
Ce reacții provoacă frica în organism
Răspunsul bio-chimic, supranumit și „luptă sau fugi”, este strâns legat de nevoia de supraviețuire.
Astfel, dacă ne întoarcem la exemplul strămoșilor care se întâlneau cu animalele de pradă, constatăm că modul în care reacționau aceștia (luptau sau fugeau de pericolul iminent) era esențial pentru supraviețuire. Privind lucrurile din această perspectivă, putem spune că frica are o conotație pozitivă, pentru că răspunsul bio-chimic poate salva vieți. Și, de altfel, a salvat vieți.
Așa cum am spus, răspunsurile bio-chimice sunt mai degrabă generale, în comparație cu cele emoționale. Sigur, nu este musai ca două persoane care trăiesc frica să reacționeze identic.
Cu toate acestea, există o serie de reacții fizice frecvent întâlnite, ce însoțesc creșterea nivelului de adrenalină din organism:
- transpirație;
- accelerarea ritmului cardiac;
- accelerarea respirației;
- dureri de stomac;
- uscarea gurii;
- senzație de greață;
- dureri în piept;
- tremur.
Cauzele fricii
Cauzele fricii sunt foarte diversificate și variază în funcție de istoricul fiecărei persoane.
De exemplu, unora dintre noi le este teamă de înălțimi și evită să meargă în călătorii cu avionul, în timp ce alții se confruntă cu teama de a vorbi în fața unui public.
Unii dintre noi, mai ales persoanele perfecționiste, se tem de eșec, în timp ce alții se tem tocmai de succes sau, mai bine spus, de ce ar presupune trăirea succesului: asumarea unor responsabilități mai mari și, în general, producerea unor schimbări la nivelul vieții personale și/sau profesionale.
De asemenea, există persoane care se simt copleșite de teama de abandon, deoarece au trecut prin experiențe marcante în copilărie, care își pun amprenta și asupra vieții de adult.
Fobiile
Fobia se manifestă prin frică extrem de intensă, generată de un anumit obiect sau de o anumită situație, care provoacă un disconfort sporit și care determină persoanele să evite întru totul expunerea la stimulii percepuți ca fiind periculoși.
Persoanele care au anumite fobii se simt neputincioase în fața stimulilor periculoși, iar calitatea vieții lor poate fi considerabil afectată.
Potrivit Psychology Today, fobiile pot fi legate și de:
- frica de animale, iar aici includem de la câini, până la insecte și reptile;
- frica de diferite evenimente naturale (cutremure, furtuni);
- frica de anumite situații sociale (susținerea unui discurs în fața unui public).
Astfel, o persoană care manifestă fobia de a vorbi în fața unui public (glossophobia) va face tot ce-i stă în putință pentru a evita astfel de situații, ceea ce, în timp, o poate afecta pe plan personal și profesional. De pildă, poate ajunge să refuze job-uri care ar implica, printre altele, și susținerea unor prezentări în fața colegilor și/sau a clienților, deși în mod normal este interesată și pasionată de activitatea presupusă de locurile respective de muncă.
Cum să gestionezi frica atunci când simți că te copleșește
Nu există o „rețetă” universală pentru gestionarea fricii. În funcție de complexitatea acesteia și de gradul de disconfort resimțit, poți învăța s-o gestionezi pe cont propriu sau cu ajutorul unui psihoterapeut care să te ajute, printre altele, să înțelegi de unde izvorăște teama respectivă.
De exemplu, dacă te confrunți cu teama de abandon, în cadrul ședințelor de psihoterapie poți conștientiza care sunt experiențele din trecut care te-au marcat. Ai putea descoperi că frica de abandon, manifestată în toate relațiile de cuplu și de prietenie de până acum, este strâns legată de faptul că, atunci când erai copil, părinții erau plecați de dimineață până seara, astfel că petreceai doar foarte puțin timp în compania lor.
Deși modul de gestionare a fricii depinde de la un individ la altul, îți sugerăm să iei în considerare următoarele idei care ți-ar putea schimba modul actual de raportare la frică:
- Nu ești singura persoană care se simte copleșită de frici. Ți-e rușine de faptul că ți-e frică de succes? Sunt multe persoane care au aceeași frică, iar unele dintre ele pot fi chiar din cercul de prieteni. Să ai frici nu este ceva rușinos, nici măcar când vorbim despre cele mai rar întâlnite decât altele.
- Gestionarea fricilor, inclusiv a celor emoționale, poate fi o călătorie anevoioasă, pe parcursul căreia s-ar putea să ai nevoie de ajutor specializat. Să sapi în trecut, pentru a înțelege de unde izvorăște teama de abandon sau teama de eșec, poate fi dificil, dureros. De aceea, nu ezita să parcurgi această călătorie de autodescoperire și vindecare cu ajutorul unui psihoterapeut.
- În loc să fugi de temerile tale sau să le ignori, ai putea scrie despre ele. Journalingul este una dintre cele mai eficiente metode de gestionare a emoțiilor, inclusiv a celor inconfortabile. Scrisul zilnic în jurnal te ajută să ai mai multă claritate asupra emoțiilor tale și, astfel, să te înțelegi mai bine. Am povestit aici despre beneficiile emoționale ale scrierii în jurnal.
- Există tehnici de meditație și yoga care se concentrează pe eliberarea sănătoasă a fricii, pe care le-ai putea încerca. Găsești aici mai multe informații despre beneficiile emoționale ale meditației.
- Îmbrățișarea propriei vulnerabilități în discuțiile cu cei apropiați te poate ajuta să vorbești deschis despre temerile tale. Și, astfel, ai putea descoperi că nu ești singura persoană care are respectiva frică. Mai mult, să verbalizezi ceea ce simți, cu oameni cu care ai o conexiune bazată pe intimitate emoțională, te ajută să te înțelegi mai bine.
- Stilul de viață echilibrat este un aliat de nădejde în călătoria de gestionare a fricilor. Așadar, mergi în fiecare zi pe jos, găsește și practică un sport care îți place și care te ajută să te relaxezi, fă alegeri alimentare sănătoase și odihnește-te 8 ore în fiecare noapte.
- Esențial: analizează-ți credințele actuale despre frici și înlocuiește-le pe cele toxice cu unele echilibrate. Ești de părere că frica este o emoție negativă, despre care nu ar trebui să vorbești niciodată și pe care este mai sigur s-o reprimi, s-o negi, s-o anulezi? Ei bine, poate că a venit momentul să înțelegi de unde izvorăsc, de fapt, aceste credințe și care sunt episoadele din trecut care stau la baza lor. După ce conștientizezi aceste lucruri – de preferat cu ajutorul unui psihoterapeut -, poți să lucrezi la schimbarea perspectivei și să integrezi idei de tipul: „Frica, asemenea altor emoții, este naturală, normală”, „Toți oamenii experimentează frica. Este în regulă să simt această emoție, contează să învăț s-o gestionez, în așa fel încât să nu-mi afecteze viața personală, profesională, relațională.”
- Desensibilizarea se produce treptat, indiferent de frică. Dacă te confrunți cu teama de abandon și crezi că după 2-3 ședințe de terapie, vei scăpa definitiv de ea, îți sugerăm să privești lucrurile dintr-o perspectivă realistă și să înțelegi că a învăța să-ți gestionezi temerile e o călătorie complexă, care necesită efort conștient și constant.
Gând de final
Gestionarea propriilor frici pornește de la conștientizarea faptului că teama, asemenea altor emoții, este absolut firească și naturală. Pe de altă parte, fuga continuă de o emoție care, în general, produce disconfort îți poate afecta serios echilibrul interior. Mai mult, îmbrățișarea propriei vulnerabilități și acceptarea faptului că este în regulă să ai frici te ajută să începi călătoria de îmblânzire a temerilor.
Adelina Bălan