Când a fost ultima dată când te-ai simțit furios? Poate când șeful tău a adus în discuție o greșeală pe care ai făcut-o în fața colegilor? Sau atunci când ai pierdut ai șters din greșeală un document important? Poate prietenul cel mai bun a amânat pe ultima sută de metri ieșirea la cafea programată de o săptămână. În orice caz, s-a întâmplat! Întrebarea este însă, de ce? Ce se află dincolo de aparențe? Care este aisbergul furiei tale?
În articolul de astăzi vom încerca să trasăm o direcție clară de urmat în descoperirea motivelor reale ale supărării tale. Iar pentru asta este necesar să începem cu începutul!
Furia pe înțelesul tuturor
Furia are un rol prost în sănătatea ta mintală, dar nu este întotdeauna negativă. Este o emoție umană naturală care servește de fapt un scop evolutiv pentru a ne proteja. Când te enervezi, sistemul tău nervos simpatic este activat, aducând un răspuns de luptă sau de fugă, accelerând ritmul cardiac și ducând la un val de adrenalină care te face mai capabil să acționezi fizic dacă este necesar.
Desigur, toată acea activare fizică nu te ajută cu adevărat să faci față provocărilor tipice de zi cu zi, cum ar fi momentele tensionate la locul de muncă sau știrile care te enervează. Atunci când furia ta este persistentă și nu are unde să meargă, poate duce la unele probleme de sănătate destul de neplăcute și la alte efecte secundare legate de stres. Motiv pentru care nu vrem să ne lăsăm furia să se rotească și să se învârtească.
Una dintre cele mai bune moduri de a-ți controla furia este să înțelegi ce se află în spatele ei. Acesta este principiul de bază al conceptului psihologic numit “aisbergul furiei”.
Descoperind aisbergul furiei
Aisbergul furiei este o analogie folosită pentru a explica toate emoțiile profunde care pot contribui la orice criză specială de furie. Institutul Gottman, o organizație de psihologi și cercetători specializați în terapie de cuplu și relații interpersonale, a popularizat acest concept.
Imaginează-ți un aisberg plutind în ocean. Tot ce poți vedea este partea de sus, deasupra apei. Dar sub suprafață există mult mai mult aisberg. Similar, dacă furia ta vizibilă este vârful aisbergului, merită să explorezi toate emoțiile ascunse sub suprafață.
De exemplu:
- Când șeful a evidențiat greșeala ta în fața colegilor, furia poate să provină de fapt din jenă sau rușine.
- Furia dată de întârzierea zborului care ți-a perturbat programul poate avea la bază sentimente de neputință și frustrare.
- Și furia ta față de nedreptatea socială din știri? Aceasta poate fi alimentată de sentimente reale de indignare.
Uneori, furia este doar un vârf de aisberg, ascunzând sub ea emoții primare precum rușinea, invidia, tristețea sau neputința. În alte cazuri, furia poate fi răspunsul direct la provocări și obstacole. Furia nu trebuie invalidată, dar aisbergul furiei ne amintește că există și alte straturi emoționale care merită să fie explorate.
Descifrează aisbergul furiei tale
Pentru a înțelege cu adevărat ce stă în spatele furiei tale, începe prin a-ți pune câteva întrebări:
- Care a fost ultimul lucru care s-a întâmplat înainte să mă enervez cu adevărat?
- Cum am interpretat ceea ce s-a întâmplat?
- Care era starea mea de spirit la acea vreme?
- Ce sentimente, credințe sau valori sunt implicate în această situație?
Răspunsurile la aceste întrebări vor oferi o imagine mai clară asupra a ceea ce se ascunde în spatele furiei tale. Dar cum transformi această înțelegere în ceva constructiv?
Gestionarea furiei cu înțelepciune
Odată ce ai o înțelegere mai profundă a motivelor din spatele furiei tale, poți începe să le gestionezi pe fiecare în parte. Explorează provocările pe care le atragi în viața ta și fă-ți timp pentru activități de destindere care te ajută să-ți eliberezi tensiunea. Poate e momentul să renunți la a urmări anumite persoane sau să stabilești limite clare cu cei din jur.
Mai mult decât atât, cu o înțelegere mai profundă a furiei tale, poți să analizezi și să contesti tiparele de gândire negative sau inutile care te fac să te enervezi mai mult decât trebuie. De exemplu, gândurile precum “toată lumea vrea să mă atace” sau “nimic nu-mi iese bine” pot fi refuzate în favoarea unor perspectivelor mai echilibrate.
Când furia devine un semnal
Uneori, furia este doar furie. Dar în anumite cazuri, ea poate indica probleme mai profunde în sănătatea ta mentală. De exemplu, furia și iritabilitatea excesivă pot fi semne ale unei capacități emoționale depășite sau pot indica o problemă de sănătate mintală precum anxietatea sau depresia.
În cazuri rare, furia constantă sau excesivă poate indica o tulburare de personalitate sau alte condiții mentale mai grave. Dacă observi că furia ta afectează relațiile tale sau te împiedică să te bucuri de viață, consultarea unui profesionist de sănătate mintală poate fi o alegere înțeleaptă.
Furia poate fi o emoție puternică și importantă, dar înțelegerea ei mai profundă te poate ajuta să o gestionezi în mod sănătos. Analizează-ți gândurile, sentimentele și motivele care stau la baza furiei tale, și dacă ai nevoie, nu ezita să ceri ajutor de la un specialist. Prin explorarea profunzimii aisbergului furiei tale, poți căpăta un control mai bun asupra reacțiilor tale și asupra propriei tale sănătăți mintale.
Mădălina Costache
Citește și: