Când încerci să eviți gândurile nedorite, defapt respingi gândul și încerci să-l înlocuiești cu altceva . De câte ori ți-ai zis:
„Gândește-te la cât de mult te-ai distrat aseară, gândește-te la cât de mult ai râs!”
“Nu mai vreau să mă gândesc la necazuri! Gata, de astăzi mă concentrez doar pe ce este pozitiv în viața mea.”
“Concentrează-te, nu mai lăsa gândul ăsta negativ să-și facă de cap.”
Cu toate acestea, faptul că te-ai gândit măcar o dată la acel gând rău, este de ajuns. S-a strâns suficientă energie pentru a continua să revină într-o buclă nesfârșită.
Când suntem conștienți că încercăm să controlăm gândurile nedorite, acele gânduri ne-au invadat deja conștiința.
Controlul reactiv și controlul proactiv
Pentru a înțelege controlul reactiv și controlul proactiv, ar putea fi util să te gândști la conducerea unei mașini. Tu ești șoferul și aștepți la un semafor roșu pentru a vira la stânga. Imaginează-ți că semaforul se face verde brusc. Vrei să pornești, dar îți dai seama că acel semafor este relevant doar pentru mașinile care continuă drept. Prin urmare, ignori acest semafor abia dupa ce deja ți-a captat atenția. Acesta este un exemplu de control reactiv asupra atenției.
Acum, ia în considerare numeroasele semafoare pentru pietoni de la intersecție pe care le ignori complet chiar dacă devin brusc verzi. Probabil că aceste lumini nu îți vor capta deloc atenția. Le poți filtra înainte să îți atragă atenția. Acesta este un exemplu de control proactiv asupra atenției.
Aceeași distincție poate fi făcută și pentru gândurile nedorite: controlul reactiv asupra gândurilor înseamnă că încerci să nu mai gândești un anumit gând după ce acesta a ajuns deja la conștiință. Controlul proactiv înseamnă că poți filtra acest gând, sau cel puțin să reduci probabilitatea ca acesta să vină în minte.
Rezultatele cercetărilor făcute de Isaac Fradkin au arătat că, în cea mai mare parte, oamenii au tendința de a efectua „controlul reactiv”.
Unul dintre motivele pentru care se întâmplă acest lucru, ar putea fi în special din cauza auto-întăririi amintirilor: dacă te-ai gândit o dată la un anumit gând, în mod natural este mai probabil să te gândești la același gând din nou.
“Deși oamenii nu pot evita gândurile nedorite, ei s-ar putea asigura că gândirea unui gând nedorit nu crește probabilitatea ca acesta să vină din nou în minte.” – Isaac Fradkin, Universitatea Ebraică din Ierusalim
Prin conștientizarea unui gând, poți să îl accepți (nu să-l ignori) și să faci tot posibilul, luptând cu mintea ta, ca acesta să nu mai apară.