Lipsa de încredere în sine poate deveni paralizantă. Ne împiedică să ne apucăm de proiectul la care am visat dintotdeauna, fiindcă simțim că nu suntem suficient de buni și că, oricum, am da greș. Nu ne lasă să ne exprimăm punctele de vedere în fața celorlalți: credem că ne-am face de râs, așa că, pentru a evita rușinea, este mai bine să tăcem.
Absența încrederii în sine ne poate determina să ratăm oportunități, să evităm relații personale și profesionale armonioase, dar de care ne simțim nedemni, iar în cele din urmă – să avem o relație dezechilibrată cu noi înșine.
Sigur, fiecare dintre noi poate trăi momente sau zile în care se confruntă cu lipsa de încredere în sine. Episoadele trecătoare nu au, în general, un impact atât de mare asupra calității vieții emoționale și relaționale.
Provocarea cea mare apare atunci când lipsa de încredere în sine devine o constantă, o povară atât de grea, care nu ne mai lasă să ne bucurăm de noi, de legăturile cu ceilalți, de bucuriile simple ale vieții.
Fie că treci, din când în când, prin episoade în care nu ai (suficientă) încredere în tine, fie că te confrunți în general cu lipsa încrederii în tine, sperăm că articolul de azi îți va oferi mai multă claritate asupra importanței stimei de sine sănătoase. Mai mult decât atât, în cea de-a doua parte a articolului îți prezentăm 7 metode care te ajută să-ți crești încrederea în tine.
Despre încrederea în sine
Pentru început, este esențial să înțelegi ce presupune încrederea în sine sănătoasă, adică rațională, echilibrată.
Potrivit articolului What Is Self-Esteem?, o persoană cu un nivel sănătos al stimei de sine consideră că este egală cu cei din jur, își exprimă în mod deschis și asumat nevoile și limitele, are o perspectivă optimistă asupra vieții, este conștientă de calitățile și aptitudinile sale și, totodată, își acceptă slăbiciunile. Mai mult, își dorește să evolueze și să îmbunătățească anumite aspecte ale propriei vieți, fără să simtă, însă, presiunea perfecționismului. Cu alte cuvinte, conștientizează și acceptă faptul că este perfect în regulă să facă unele lucruri „suficient de bine” și își arată și sieși blândețe, nu doar celor din jur.
Prin comparație, o persoană cu o încredere în sine scăzută tinde să se compare cu cei din jur, iar de cele mai multe ori ajunge la concluzia că nu este suficient de bună/valoroasă precum ceilalți, fie că ne referim la membrii familiei, prieteni sau cercul profesional. Se concentrează mai degrabă asupra defectelor și slăbiciunilor sale, pentru care se învinovățește adesea, și își minimizează calitățile – pe care, nu de puține ori, nici măcar nu le observă. Tocmai din această cauză, ajunge să se teamă de eșec, motiv pentru care evită oportunitățile ce se pot ivi: o avansare în carieră, un eveniment unde ar avea ocazia să vorbească în fața unui public, o relație de cuplu sau de prietenie sănătoasă din punct de vedere emoțional, dar pe care simte că nu ar merita-o.
Nu în ultimul rând, este important să vorbim și despre „excesul de încredere în sine”, la fel de nesănătos ca stima de sine deficitară, întrucât acesta se poate manifesta prin: respingerea vehementă a feedbackului constructiv, conflicte personale și profesionale frecvente, autoanalizarea nerealistă și supraestimarea calităților, cunoștințelor, aptitudinilor.
Raportată la stima de sine scăzută și la încrederea în sine excesivă, încrederea în sine sănătoasă presupune în primul rând echilibru.
Înainte de a începe procesul de schimbare, este esențial să ai o perspectivă sănătoasă asupra încrederii în sine.
Creșterea nivelului de încredere în sine nu înseamnă să crezi că, indiferent ce s-ar întâmpla, nu ai cum să eșuezi. Nu înseamnă nici să crezi că ai tot timpul dreptate, indiferent de subiectul de discuție sau de situație. Nu înseamnă nici să te consideri superior celor din jurul tău. În schimb, încrederea în sine sănătoasă stă la baza unei relații echilibrate și armonioase cu tine însuți (însăți).
Cum să ai mai multă încredere în tine – 7 metode pe care le poți încerca
Observă situațiile în care simți că nu ai (suficientă) încredere în tine
Lipsa de încredere în sine își poate face simțită prezența doar în anumite „sectoare” ale vieții (așa cum este cel profesional) sau în majoritatea situațiilor. Tocmai de aceea, îți sugerăm, pentru început, să conștientizezi și să observi situațiile în care s-a manifestat stima de sine scăzută. Astfel, ai putea vedea că unele situații sunt recurente.
Iată un exercițiu util pentru conștientizarea și observarea unor astfel de situații: scrisul în jurnal, o metodă cu rol terapeutic, despre care poți afla mai multe lucruri de aici. Journalingul îți poate oferi mai multă claritate asupra provocărilor pe care le-ai refuzat, de teamă de a nu eșua/face de râs în fața celorlalți.
De exemplu, scriind zilnic în jurnal, ai putea observa că, în cazul tău, stima de sine scăzută se reflectă mai ales în viața relațională: de-a lungul timpului, ai ales să nu te implici în diferite relații, pentru că nu te simțeai suficient de bun(ă) pentru persoanele respective. În astfel de situații, lipsa de încredere în sine ar putea fi corelată cu teama de abandon, izvorâtă din experiențe traumatizante din copilărie.
Cum procesul de introspecție poate fi destul de anevoios, ai putea apela la ajutorul unui psihoterapeut. Ședințele de psihoterapie sunt un bun prilej de a vorbi deschis despre vulnerabilitatea ta, de a o accepta și îmbrățișa, precum și de a deveni conștient(ă) de modul în care lipsa încrederii în sine s-a manifestat, de-a lungul timpului, în viața ta.
Observă-ți gândurile și înțelege că doar tu le poți împuternici
Tu ești persoana care dă putere gândurilor și credințelor pe care le ai despre tine.
Când treci printr-o situație nouă și te vizitează un gând care-ți spune „Mai bine renunță, și așa nu vei reuși și te vei face de râs”, tu alegi cum să te raportezi la mesajul din mintea ta. Validându-l, îl împuternicești și ajungi să acționezi ghidându-te după gândul sau credința respectivă.
Crezând că, într-adevăr, nu ești suficient de bun(ă) pentru acel proiect, pentru acea relație, pentru a participa la acel eveniment, renunți. Acesta este un comportament recurent al celor cu o stimă de sine scăzută.
În schimb, persoanele cu o încredere în sine sănătoasă conștientizează faptul că gândurile sunt… pur și simplu gânduri.
Iată un lucru important de reținut: chiar și cei care au încredere în ei înșiși sunt vizitați, din când în când, de gânduri care încearcă să-i saboteze. Diferența dintre ei și persoanele cu o stimă de sine scăzută constă în modul de raportare la gândurile respective.
Astfel, în timp ce o persoană care nu are încredere în sine își spune „Așa e, nu sunt suficient de bună”, cineva cu o stimă de sine sănătoasă își zice „Acesta este, de fapt, doar un gând.”
Sărbătorește-ți succesele și învață din eșecuri
Să ai o încredere în sine sănătoasă înseamnă să-ți conștientizezi succesele, să te bucuri și să simți recunoștință pentru ele, indiferent că sunt mai mari sau mai mici, și, în același timp, să ai o perspectivă echilibrată asupra eșecurilor. Cu alte cuvinte, să înțelegi că eșecul este o parte normală a vieții, pe care fiecare dintre noi o trăiește într-un anumit punct, sub diferite forme.
Contează, însă, să transformi eșecul într-o oportunitate de învățare și creștere, în loc să-l privești ca pe un motiv de rușine, ca pe ceva indezirabil.
Așadar, în loc să te judeci aspru pentru greșelile pe care le-ai făcut, învață să le accepți și, totodată, să-ți asumi responsabilitatea. Analizează cu atenție situația, pune-ți întrebări: De ce am ajuns în acest punct? Ce pot face în viitor, astfel încât să evoluez? Ce strategie ar trebui să urmez de acum înainte?
Pentru a înțelege ce presupune o raportare echilibrată la eșec, îți recomandăm articolul Cum să gestionăm eșecul într-un mod sănătos din punct de vedre emoțional. În plus, ai putea folosi ca sursă de inspirație și motivație și articolul 26 de citate care s-ar putea să-ți schimbe perspectiva asupra eșecului.
Stabilește-ți obiective realiste și evită să te suprasoliciți
Stabilirea unor obiective nerealiste (să faci activitate fizică intensă câteva ore în fiecare zi, deși nu ai mai făcut niciodată sport până acum; să devii expert într-un domeniu nou și complex doar după câteva cursuri de specialitate) poate duce la eșec și/sau la suprasolicitare.
Din nevoia de a-ți demonstra că poți să duci la bun sfârșit un anumit obiectiv, riști să îți asumi lucruri și responsabilități peste puterile tale din momentul respectiv și, astfel, să-ți neglijezi sănătatea fizică și emoțională.
În cele din urmă, riști să abandonezi astfel de provocări și să crezi că nu ai reușit să te ții de ele, fiindcă nu ești suficient de bun(ă), motivat(ă), perseverent(ă), serios(oasă), descurcăreț(reață).
Tocmai de aceea, este esențial să înveți să-ți setezi obiective realiste. Cum schimbările mari încep cel mai adesea cu pași mici, îți sugerăm să-ți stabilești micro-obiective la început.
Vrei să te apuci de citit zilnic? În loc să-ți propui să citești zi de zi 100 de pagini (lucru ce se poate dovedi imposibil sau extrem de solicitant în zilele mai aglomerate), stabilește-ți un număr mai mic (10-20 de pagini, de exemplu), pe care să știi că-l poți atinge, indiferent de cât de multe lucruri ai mai avea de făcut în unele zile.
Fii prietenul tău
Împrietenește-te cu tine. Învață să-ți vorbești așa cum i-ai vorbi unui prieten bun, la care ții și pe care vrei să-l încurajezi și atunci când trăiește un eșec. Cu siguranță nu i-ai spune celui mai bun prieten al tău că nu a reușit să-și atingă obiectivul, fiindcă nu are abilitățile necesare. Ție de ce ți-ai spune-o?
Sigur, transformarea din cel mai mare critic al tău în prietenul tău cere timp și efort constant. Chiar dacă îți îmbunătățești nivelul de stimă de sine, tot vor mai fi momente în care vei simți tentația de a valida vocea critică a minții tale.
În astfel de momente, însă, este esențial să-ți reamintești că gândurile sunt doar gânduri, dar și că este în regulă să ai și zile mai puțin bune și să trăiești emoții mai puțin confortabile.
Contează să le gestionezi sănătos, iar dacă vrei să afli cum poți face acest lucru, îți recomandăm articolul Care sunt cele 6 emoții de bază, cum le recunoști și ce să faci atunci când le simți.
Evită să te compari cu ceilalți
Tendința de a-ți compara „minusurile”, nu de puține ori supraestimate sau închipuite, cu „plusurile” celorlalți nu este decât un obicei care îți zdruncină și mai mult încrederea în sine.
Așa cum am explicat în articolul Comparațiile cu ceilalți: de ce sunt dăunătoare și cum poți să te dezveți de obiceiul de a te compara cu alte persoane, raportarea nesănătoasă la cei din jur înseamnă, metaforic vorbind, să-ți compari povestea cu versiuni parțiale ale poveștilor celorlalți.
Fiecare dintre noi trece prin experiențe diferite și își scrie povestea în propriul mod, pe baza lucrurilor trăite. De asemenea, când îți compari povestea cu a altora, tinzi să elimini din schemă faptul că și ei au trecut, la rândul lor, prin eșecuri – despre care poate că tu nu știi.
Sigur, este util să arunci o privire la poveștile celorlalți, însă doar dacă te raportezi la ele ca la surse de inspirație, și nu ca la factori care îți activează stima de sine scăzută.
Ai grijă de sănătatea ta fizică și emoțională
Activitatea fizică, meditația, mâncatul conștient, odihna de calitate – toate acestea sunt esențiale pentru menținerea sănătății fizice și emoționale deopotrivă. Totodată, când practici activitate fizică sau când meditezi, intri în contact cu tine, cu emoțiile tale și cu nevoile corpului tău.
Atenție, însă: astfel de activități nu trebuie să se transforme în factori de stres, care îți amplifică neîncrederea în sine.
Să ne întoarcem, așadar, la metoda legată de stabilirea obiectivelor realiste. Dacă îți propui să faci mișcare pentru a te relaxa, dar și pentru a încerca o activitate nouă, asumă-ți o provocare realistă, nicidecum una pe care s-o abandonezi după doar câteva zile sau săptămâni și la finalul căreia să-ți spui că „ai eșuat, fiindcă nu ești bun(ă).” În schimb, când îți propui, de pildă, să practici yoga 10 minute în fiecare dimineață, îți maximizezi șansele de reușită.
Privește obiceiurile sănătoase ca pe un mod de a intra în contact cu tine, de a te înțelege la un nivel mai profund, de a conștientiza că ai înlăuntrul tău resursele necesare de a face schimbări importante, câtă vreme îți setezi obiective realiste și găsești propriul sens: de pildă, alegi să faci mișcare pentru că vrei să ai grijă de tine, să te relaxezi, să conștientizezi că ești, de fapt, capabil(ă) să faci schimbări importante în viața ta, să încerci lucruri noi.
Gând de final
Încrederea în sine sănătoasă se construiește în timp și, cu siguranță, cere efort conștient și constant.
Important este să înțelegi că gândurile care încearcă să te saboteze sunt doar gânduri, că tu ești persoana capabilă să le împuternicească, dar și că acestea te pot vizita, din când în când, chiar și după ce vei reuși să-ți aduci stima de sine la un nivel echilibrat.
Atunci, însă, vei ști cum să te raportezi la ele, astfel încât să nu rămâi blocat(ă) în ele și să ajungi să eviți situații noi, oameni faini, experiențe care te-ar putea ajuta să crești.
Adelina Bălan