În sfârșit ai decis să-ți exprimi sentimentele, dar persoana din fața ta pare că nu te înțelege. Îți aduni toată forța și spui răspicat „Mă doare atât de tare ce se întâmplă!”, dar tot ce primești ca răspuns este un „Uită și mergi mai departe!” sau „Hai, că nu e mare lucru!”. Câți nu am trăit genul acesta de conversație? De fapt, acesta pare a fi dialogul clasic al zilelor noastre. Unul în care invalidarea emoțională joacă rolul principal (validarea emoțională nefiind, în majoritatea cazurilor, nici măcar decor pe scenă…)
Din păcate, în ciuda tuturor materialelor despre comunicare, disponibile online și nu numai, încă nu știm să vorbim unii cu ceilalți. Eșuăm zi de zi în a ne asculta aproapele, dar și pe noi înșine. Aruncăm cuvinte fără să gândim prea mult și sfârșim prin a semăna suferință în sufletele celor care le primesc.
Dar cum ne oprim? Cum evităm să rănim oamenii dragi din jurul nostru prin cuvinte sau acțiuni? Răspunsul este unul destul de simplu, însă pentru a-l înțelege la nivel profund este important să detaliem mai înainte:
Cum arată invalidarea emoțională
Invalidarea emoțională apare atunci când sentimentele, gândurile sau experiențele noastre sunt negate, minimalizate, ignorate sau judecate de către ceilalți. Este ca și cum cineva îți spune că ai un prieten imaginar, ori de câte ori deschizi gura. Parcă nimeni nu crede că ceea ce trăiești este real.
Uităm însă cu toții că emoțiile nu sunt corecte sau greșite, bune sau rele. Emoțiile sunt și… atât. Ele reprezintă realitatea și adevărul celui ce le exprimă.
„Da ce-am zis așa rău? Nu am dat cu parul! Am vrut doar să-l scot din stare!”
Este adevărat că invalidarea emoțională se întâmplă adesea neintenționat. Majoritatea dintre noi răspundem cu toate bunele intenții. Însă, chiar și așa, putem avea un impact negativ în viața celor care s-au deschis în fața noastră (sau a noastră înșine, când vocea interioară ne răspunde astfel). Pentru a nu gafa astfel trebuie să fim cu ochii țintă pe ceea ce scoatem pe gură și pe ceea ce alegem să facem.
Iată alte câteva exemple de declarații invalidante:
- „Exagerezi!”
- „Nu e mare brânză!”
- „Treci peste, nu e așa important!”
- „Nu ai de ce să te temi!”
- „Zi mersi că e doar atât, ar fi putut fi chiar mai rău!”
Care este impactul invalidării?
Să ne gândim la partenerul de cuplu, la mama, la tata, la frați sau bunici, la prietenul sau prietena nostră cea mai bună. Avem așteptarea ca ei să ne asculte și să ne sprijine la greu. Este firesc! Până la urmă, o relație sănătoasă cam asta presupune, nu? Să te simți acceptat cu felul tău de a fi, să poți fii de fapt tu însuți, fără rețineri. Ei bine, invalidarea emoțională este exact OPUSUL! Iar când stăm în acest mediu foarte mult timp, ne trezim cu mari nesiguranțe în ceea ce privește relațiile. Mai mult, acest tip de răspuns ne face mai puțin deschiși față de oameni.
Pentru a construi o relație sănătoasă este vital ca fiecare în parte să facă pași spre celălalt și să caute să înțeleagă de ce celălalt simte ceea ce simte. Judecata și respingerea nu ar trebui să fie prezente! Dimpotrivă, validarea emoțională apare tocmai când cele două lipsesc din peisaj.
Ce înseamnă de fapt validarea emoțională?
Hai să lămurim un aspect despre care simt că-ți stă pe buze încă de la primele rânduri. VALIDAREA NU ÎNSEAMNĂ CĂ EȘTI DE ACORD!
Când oferi spațiu cuiva să fie, nu înseamnă că îi aprobi acțiunile sau răspunsurile, ci doar că îi oferi un spațiu empatic unde să fie liber să se exprime. Validarea emoțională presupune ascultare și înțelegere înainte de orice.
Uite, te invit să te gândești la un pitic din viața ta. Poate e nepotul tău sau copilul tău. Sigur ai fost măcar o dată în preajma lui/ei când s-a supărat și a început să bată furios/oasă din picior. Motivul poate ți s-a părut banal, tu ca adult sigur nu ai fi reacționat astfel. Totuși, emoțiile celui mic nu pot fi etichetate ca fiind greșite. El sau ea trăiește o suferință emoțională care trebuie primită ca atare și înțeleasă, nu ignorată, respinsă sau minimizată. Validându-l îi transmiți liniște și el sau ea va învăța să-și regleze mai bine emoțiile.
N-ai pățit ca, într-un moment de vulnerabilitate, să fii lângă cineva care prin simpla-i prezență să te liniștească? Când găsești un om dispus să-ți ofere acel spațiu sigur și empatic, unde să-ți pui emoțiile, aproape instant lucrurile în mintea și sufletul tău încep să se așeze. Parcă deja știi de ce au apărut toate acele gânduri sau emoții și care sunt pașii de făcut pe mai departe. Devii mai conștient de sine, iar capacitatea de autoreglare emoțională mai crește un nivel.
Cum poți valida sentimentele cuiva? Validarea emoțională PAS cu PAS
Să spui simplu „Da, înțeleg!” sau „Te cred!” nu ajută! Validarea implică…mai multă implicare. Iată trei lucruri la care să fii atent:
- Recunoașterea trăirilor celeilalte persoane
- Empatizarea cu experiențele celuilalt
- Anunțarea clară a sprijinului
Uite cum ar arăta validarea emoțională în practică:
Te întâlnești la cafea cu cea mai bună prietenă care îți spune că s-a simțit foarte dezamăgită după o prezentare la serviciu.
„Nu știu ce s-a întâmplat azi la prezentare. M-am pregătit atât de mult și tot nu am reușit să-i conving pe șefi. Mă simt un eșec total.”
Un răspuns care să valideze trăirea prietenei tale ar suna astfel:
„Îmi pare foarte rău să aud asta. Știu cât de mult ți-ai dorit să reușești și cât de mult ai muncit. E normal să te simți dezamăgită și frustrată după atâta efort.” (Recunoașterea trăirilor)
+
„Să stai în fața tuturor și să încerci să-i impresionezi este o situație cu adevărat stresantă. Oricine ar fi fost în locul tău s-ar fi simțit la fel de vulnerabil.” (Empatizarea cu experiența)
+
„Știi că sunt aici pentru tine, indiferent de orice. Dacă vrei să vorbim mai mult despre asta sau dacă ai nevoie de orice fel de ajutor, sunt alături de tine.” (Anunțarea sprijinului)
Alte exemple de expresii care pot fi folosite pentru a valida emoțiile:
- „Văd că te simți foarte supărat / speriat / bucuros / etc.”
- „Iată ce am înțeles din ceea ce ai spus […]”
- „Trebuie să fi fost atât de greu pentru tine.”
- „Văd efortul tău și sunt mândru/ă de tine.”
- „Înțeleg de ce asta te face să fii supărat/nervos/anxios/etc.”
În final, dacă vrei să faci pași spre a construi relații sănătoase prin practicarea validării emoționale, îți las mai jos câteva sfaturi care cred că te vor ajuta:
Fă un efort să asculți activ
Nu te limita la a auzi cuvintele omului din fața ta. Încearcă să auzi cu adevărat ce spune. Apleacă-te spre el și fii cât poți tu de atent. Vrei să rezumi experiența relatată, așa că ține-ți mintea concentrată pe informație.
Păstrează contactul vizual
Să privești pe cineva în ochi atunci când vorbește cântărește mai mult decât răspunsul pe care îl vei da. Păstrează contactul vizual și observă schimbările prin care trece omul din fața ta pe măsură ce vorbește.
Fă un rezumat înainte de toate
Din când în când, ajută enorm de tare să repeți ceea ce spune interlocutorul tău. Asta arată că asculți și că vrei să păstrezi informația corectă. Ex: „Ceea ce am înțeles din ce ai spus este că ești supărat pe șeful tău pentru că nu te-a promovat după ce a promis asta. Este corect?”
Nu te grăbi să răspunzi
Tăcerea este de multe ori mai prețioasă decât cuvintele. Nu te grăbi să-i oferi răspunsul tău sau să-i termini fraza. Asta doar îl va neliniști și îi va transmite mesajul că nu ai de fapt răbdare să afli ce are de spus. În consecință, omul din fața ta se va închide cât ai clipi.
Contactul fizic poate fi de ajutor
Nu toți oamenii sunt binecuvântați să primească o îmbrățișare caldă sau o strângere de mână când sunt la ananghie. Dacă interlocutorul tău are deschiderea către aces gest fain și simplu, oferă-l cu drag. Asta doar va întări ideea că ești acolo pentru el/ea și că îi oferi real suportul.
Mădălina Costache