O filozofie „fără regrete” este un mod absurd și nesănătos de a trăi. Mai degrabă, regretele pot fi destul de valoroase dacă le tratezi corect: învățarea din propriile greșeli te poate ajuta să clarifici ceea ce prețuiești și să iei decizii mai bune.
Te-ai întrebat vreordată cum ai putea face față regretelor într-un mod sănătos? Iată 3 pași esențiali către acest drum.
Acordă atenție sentimentelor tale
Primul pas constă în reformularea modului în care îți vorbești singur ori de câte ori te confrunți cu un regret. Află și cum să te pregătești mental pentru o schimbare în viața ta AICI.
Modul în care vorbim cu noi înșine este brutal. Cei mai mulți dintre noi nu am vorbi niciodată cu o altă ființă umană așa cum vorbim cu noi înșine. Când faci o greșeală, este atât de ușor să te descurajezi. Ai putea însă să implementezi o oarecare compasiune de sine. Sună a clișeu, dar cu toată lumea face greșeli – totuși avem tendința de a oferi altora mult mai multă compasiune decât ne oferim nouă înșine.
Tratează-te mai degrabă cu bunătate decât cu dispreț. Recunoaște că pașii tăi greșiți fac parte din condiția umană și asta le normalizează.
Vocalizează-ți sentimentele
Apoi, extinde-ți atenția spre exteriorizarea sentimentelor. Dezvăluirea regretelor noastre ne eliberează. S-ar putea să crezi că oamenii se vor gândi mai puțin la tine dacă îți dezvălui vulnerabilitățile, dar este important să scoți cuvintele din cap și să treci în atmosferă (sau pe hârtie, dacă îți place jurnalul sau scrisorile).
Când îți dezvălui regretele, le înțelegi simultan. Emoțiile, prin însăși natura lor, sunt amorfe. Când scriem despre ele sau vorbim despre ele, transformăm acea amorfitate în cuvinte, care sunt concrete și mai puțin amenințătoare. Cu alte cuvinte: acele gânduri negative care se profilează nu vor avea atâta putere asupra ta odată ce le vei defini clar.
Privește întotdeauna înainte
Odată ce înțelegi un regret, ești în sfârșit gata să tragi lecții din el. Și felul în care tragem lecții din el este prin eliminarea unora. De fapt, cercetările arată că tehnicile de „autodistanțare” te pot ajuta să mergi mai repede înainte. Cercetarea arată foarte clar că nu ne descurcăm tocmai bine în procesul de a ne rezolva propriile probleme. Suntem mai buni în a rezolva problemele altora.