Ți-ai spus vreodată o minciună pentru că acceptarea adevărului ar fi prea grea de suportat? Potrivit unei noi cercetări publicate în revista Philosophical Psychology, nu ai fi singurul. De fapt, pare a fi destul de comun și destul de previzibil, cercetătorii identificând patru principii ale auto-înșelăciunii.
Iată cele patru etape prin care trecem atunci când ne spunem minciuni, conform acestei cercetări:
1. Reorganizarea convingerilor
Prima strategie de auto-amăgire descrisă de cercetători este reorganizarea convingerilor. Care este, în esență, convingerea de ceva prin dorința ca altceva să fie adevărat. De exemplu, dacă un tată este convins că fiul său este un elev bun și apoi fiul aduce acasă note proaste, el poate spune mai întâi că cel vinovat este profesorul. Asta pentru că nu a explicat bine materia”.
2. Selectarea faptelor prin acțiuni intenționate.
Următoarea strategie descrisă în lucrare este ceva ce carcetătorii numesc „selectarea faptelor prin acțiuni intenționate”. Aceasta implică evitarea oamenilor, locurilor și/sau lucrurilor care ar putea cauza disonanță cognitivă prin prezentarea unor fapte care contravin convingerilor tale.
3. Îndoiala
Este ușor să te îndoiești de cineva sau de ceva atunci când îi subminezi credibilitatea. Motiv pentru care este a treia strategie identificată în această cercetare. La urma urmei, „A vedea înseamnă a crede” și fără dovezi vizuale (sau altfel palpabile) a ceva, este mult mai ușor pentru cineva să nege adevărurile problematice.
4. Generarea de fapte dintr-o ambiguitate.
Și, în sfârșit, avem ceea ce cercetătorii se referă ca fiind „generarea de fapte dintr-o stare de lucruri ambiguă”. Aceasta implică interpretarea greșită a unei situații într-un mod care să funcționeze cât se poate de convenabil cu povestea pe care ai atribuit-o deja în capul tău.
„De exemplu, dacă profesorul amabil de matematică sugerează cu blândețe că fiul nu se descurcă, iar tatăl s-ar fi așteptat la o declarație clară în caz de dificultăți, el poate interpreta amabilitatea considerabilă și descrierea blândă ca fiind pozitive în ceea ce privește evaluarea abilităților fiului său”.
Descoperă și 5 metode simple de gestionare eficientă a stresului
De ce oamenii se mint pe ei înșiși?
Pe lângă dorința de a înțelege metodele pe care le folosim pentru a ne minți pe noi înșine, Marchi și Newen au vrut să descopere de ce o facem în primul rând. Teoria lor? Ne păstrează imaginea de sine sau ego-ul și ne ajută să rămânem motivați.
„Acestea nu sunt moduri rău intenționate de a face lucrurile. Ci fac parte din echipamentul cognitiv de bază al oamenilor pentru a-și păstra viziunea stabilită despre ei înșiși și despre lume”, explică Newen, citat de site-ul mindbodygree.com. Adăugând: „Această tendință cognitivă este catastrofală în vremuri de provocări radical noi, care necesită schimbări rapide de comportament”.
Concluzie
Multora dintre noi, probabil, ne place să credem că suntem sinceri cu noi înșine și nu ținem pasul cu minciunile din negare sau comoditate. Dar, conform acestei cercetări, nu numai că este deja un gest obișnuit. Ci o facem cu toții în aceleași moduri. Așa că data viitoare când simți că s-ar putea să păstrezi adevărul din mintea ta conștientă, ai grijă la cele patru semne revelatoare.