Ce este comunicarea asertivă?

Ce este comunicarea asertivă

Comunicarea asertivă este definită ca fiind abilitatea de a interacționa respectând drepturile și opiniile celorlalți. Abilitatea de a-ți susține drepturile, nevoile și limitele personale într-un mod politicos. Cu alte cuvinte, abilitatea de a-ți spune părerea având respect față de ceilalți.

Asertivitatea este o modalitate neconfruntativă de a-ți exprima dezacordul.

De exemplu, un om care folosește acest tip de comunicare vorbește onest și elegant. El își exprimă opinia astfel încât să nu genereze un conflict. Indiferent de subiect, el va păstra respectul pentru cei cu care comunică.

Citește și: Învață să spui nu: cunoaște-ți și respectă-ți limitele

Asertivitatea poate implica respingerea cerințelor.

Spre exemplu, poți spune nu. Dacă nu îți dorești să faci un anumit lucru, este dreptul tău și îl poți exprima. Atâta vreme cât respectul față de interlocutor este menținut, îi poți spune ce vrei și ce nu vrei să faci.

Începerea, continuarea sau închiderea unei conversații

În primul rând, poți alege când începi o conversație cu cineva.

Să presupunem că mergi pe stradă și îți vezi colegul de birou la o cafenea. Îți dorești să discuți cu el despre statusul proiectului însă, remarci că se află la masă cu o altă persoană.

Îți dai seama că nu este un moment bun pentru o discuție profesională. Așadar, ca persoană asertivă vei respecta limitele și drepturile celuilalt.

În al doilea rând, poți alege când să continui o conversație.

Să revenim la exemplul dat anterior cu colegul de birou. El te vede și îți face cu mâna în semn de chemare. Acesta este momentul în care poți alege să mergi și să vorbești cu el.

Comunicarea asertivă presupune să-l respecți pe cel de lângă tine. Prin urmare, nu vei intervenii peste timpul lui liber cu dicuții despre muncă.

În ultimul rând, poți alege când să închei o conversație.

În continuarea exemplului anterior, după ce ați discutat un timp, te poți retage. Înainte de plecare, poți aminti și proiectul de la birou care este important pentru tine. Cu mențiunea ca amintirea să se rezume la o detaliere a statusului în momentul în care vă întâlniți la birou.

Comunicarea asertivă implică și cererea unui favor.

Să presupunem că ai rămas în pană cu mașina. Pe strada unde ai oprit se întâmplă să fie o stație de autobuz. Observi că nu ești singur și că un băiat așteaptă mașina. Tu îi poți comunica nevoia ta, respectând drepturile și limitele acestuia. Prin urmare, o cerere ar suna în felul următor: “Văd că aștepți autobuzul, însă vrei să mă ajuți te rog să-mi schimb cauciucul?”

Atitudinea asertivă presupune acceptarea opiniilor. Astfel, dacă acesta refuză, tu ca persoană care folosește comunicarea asertivă, trebuie să-i respecți decizia.

Exprimarea sentimentelor pozitive și negative.

Asertivitatea implică de asemenea să-ți exprimi sentimentele fie ele pozitive sau negative. Prin urmare, având ca reper exemplul cu pana de cauciuc, îi poți spune băiatului cum te simți. “Mulțumesc pentru răspuns. Mă deranjează că nu mă ajuți, însă înțeleg și accept situația.”

În concluzie, comunicarea asertivă se pliază în multe situații. Ea implică atingerea unor obiective fără a crea scene neplăcute. Satisfacerea unei nevoi sau exprimarea unei opini având respect față de interlocutorul nostru.