Dezvoltarea cognitivă este modul în care oamenii dobândesc, organizează și învață să folosească cunoștiințele. Adesea, în psihologie, dezvoltarea cognitivă a fost îndreptată doar către copii, însă aceasta continuă la adolescenți și adulți. Majoritatea cercetărilor în domeniul dezvoltării cognitive la copii, s-au concentrat pe gândire, pe dezvoltarea cunoștiințelor, pe explorare și pe rezolvarea problemelor.
STUDIU DE CAZ 1
Haideți să vedem ce a descoperit psihologul american Arthur Jensen despre acest subiect în cercetările lui. Psihologul a realizat un studiu pentru a vedea cât ne influențează moștenirea genetică comparativ cu mediul, în dezvoltarea cognitivă. Studiul său apare ca o dezbatere între natură și hrană. Natura este reprezentarea geneticii, în timp ce hrana este întruchiparea mediului.
Arthur Jensen, după finalizarea studiului, a făcut câteva afirmații care au fost considerate discriminatorii. Acesta a fost intens criticat pentru că a spus despre oamenii de culoare că ar avea abilități cognitive mai scăzute.
Majoritatea oamenilor din domeniu au afirmat, după publicarea studiului, că acesta nu este relevant. Cel mai probabil, testele de personalitate ale persoanelor de culoare, au obținut un scor mic din cauza lipsei de resurse. Tot ei au menționat că rezultatele slabe se datorează oportunităților de viață de proastă calitate.
Prin urmare, întreg evenimentul a adus o concluzie clară: hrana este mult mai importantă în dezvoltarea unui om decât natura. Astfel că, mediul în care crești are o mai mare influență asupra ta ca om, decât moștenirea genetică din familie.
STUDIU DE CAZ 2
Cercetătorii Brant și Colab, au realizat un studiu despre dezvoltarea cognitivă pe un eșantion de 11 000 de gemeni adolescenți.
Pe de-o parte, aceștia au aflat că adolescenții cu un IQ mai mare au fost mult mai influențați de hrană. Cercetătorii au sugerat faptul că acest lucru s-a datorat atenției sporite și sistemului lor de excitare. Tinerii, fiind mai deschiși către experiențe noi, au absorbit mai multe informații din mediul înconjurător. Astfel, creierul lor a fost mult mai flexibil și mai puțin rigid în fața schimbărilor.
Pe de altă parte, Brant și Colab au aflat că adolescenții cu un IQ mai mic au prezentat o influență genetică mai mare. Cercetătorii au menționat că nivelul lor scăzut de inteligență a dus la demotivare și la o incapacitate de a căuta noi experiențe. Având o moștenire genetică săracă, unii sunt tentați să abandoneze calea spre dezvoltare și să închidă poarta spre noi oportunități. Totodată, oamenii cu un IQ mai scăzut, trebuie să fie sprijiniți pentru a-și crește abilitățile și capacitățile cognitive.
Dezvoltarea cognitivă este influențată cel mai puternic de mediul în care omul își desfășoară activitatea
Concluzia este că, în general, mediul are o influență mai mare asupra noastră. Prin urmare, trebuie să fim atenți la locul unde ne desfășurăm activitatea și la oamenii cu care ne petrecem timpul. Nu degeaba este populară afirmația lui Jim Rohn „Ești media celor 5 oameni cu care îți petreci cel mai mult timp”.
Un exemplu care demonstrează importanța pe care o are mediul și implicit oamenii în dezvoltarea unui om, este Amalia Enache. Aceasta, invitată la podcastul Fain&Simplu, a declarat că: „Eu sunt rezultatul încrederii inexplicabile a unor oameni din viața mea.”.
Nu uita că și tu ești una dintre cele cinci persoane importante în viața cuiva. Alege să fi o influență pozitivă pentru ei și să îi ajuți, la rândul tău, în dezoltarea lor.
Mădălina Costache