Cu toții am auzit acea voce în capul nostru – cea care poate deseori ne scoate în evidență greșelile și defectgele. Uneori ne poate aduce critici dure și judecăți despre munca, aspectul sau personalitatea noastră. Discuția noastră mentală este ceea ce psihologii numesc vorbire de sine.
Din păcate, acest dialog interior tinde să vină cu o părtinire negativă și, dacă dăm prea multă influență acestei discuții, ne poate afecta încrederea, stima de sine și productivitatea.
Chiar și cei mai de succes și mai fericiți oameni experimentează o conversație negativă cu sine. Dar aceste gânduri zgomotoase – care vin din vocea noastră interioară – nu sunt problema; este greutatea pe care le acordăm, modul în care alegem să interacționăm cu ei și poveștile pe care le creăm în jurul lor care ne stau în cale.
Oferă-ți bunătate și dragoste
Încearcă această tehnică de vizualizare care ne încurajează să ne îndreptăm bunăvoința mai întâi către noi înșine și apoi către ceilalți.
Dar dacă nu există un comutator „oprit” pentru ruminarea noastră, întrebarea este „Cum să combatem vorbirea de sine negativă?” În cele din urmă, noi suntem cei care controlează această voce interioară… chiar dacă uneori nu se simte așa. Dar un instrument eficient pentru a dovedi adevărul este meditația.
Prin antrenarea minții, ajungem să schimbăm perspectiva și să nu lăsăm gândurile și sentimentele noastre să ne definească. Cu o practică regulată, meditația ne învață să renunțăm la vorbirea de sine și la ruminarea și, în schimb, să accesăm un loc de încredere profundă care există dincolo de mintea gânditoare.
Ce este vorbirea de sine?
Pe parcursul zilei, avem în cap un dialog care poate varia de la a vorbi despre cum să îndeplinim o sarcină până la a face observații despre mediul și situația noastră intern sau extern.
În ultimii ani, a devenit printre cele mai discutate subiecte din psihologie, cercetătorii și-au perfecționat definiția vorbirii proprii. Studiile sugerează că modul în care ne vorbim cu noi înșine are un impact puternic asupra sănătății noastre mentale și fizice, inclusiv controlul greutății, gestionarea stresului și îmbunătățirea performanței sportive și academice.
Un studiu publicat în iunie 2020 de jurnalul Alzheimer & Dementia a legat chiar și modelele de gândire negative de modificări ale creierului care ar putea fi asociate cu boala Alzheimer. În cadrul studiului, adulții în vârstă care s-au implicat în gândiri negative repetate au avut mai multe șanse de a experimenta declin cognitiv – inclusiv probleme de memorie – decât cei care nu au avut-o.
Descoperă și cum să fii mai empatic
Laboratorul de stres și dezvoltare al Universității Harvard identifică 10 tipuri de discuții negative pe care le putem experimenta, cum ar fi „gândirea totul sau nimic” sau „sărirea la concluzii”. Identificând când cădem într-una dintre aceste capcane, ei spun că putem reevalua dacă aceste interpretări ale situației noastre sunt utile pentru a ne trăi cea mai împlinită viață.
Poate cel mai pertinent exemplu al lor pentru a defini ceea ce este vorba de sine negativă este ceea ce este cunoscut sub numele de „raționament emoțional”, în care presupunem că emoțiile noastre negative reflectă felul în care sunt lucrurile cu adevărat sau, „le simt, de aceea trebuie să fie adevărat”.
Și aceasta ajunge la miezul lecției centrale de a face față vorbirii negative cu sine din perspectiva mindfulness. Gândurile și sentimentele noastre sunt doar atât, gânduri și sentimente, și nu trebuie să ne dicteze dispozițiile sau comportamentul.
Deblocarea stimei noastre de sine
O mare parte din sfaturile privind depășirea criticii noastre interioare se concentrează pe cum să opriți vorbirea negativă asupra sinelui, înlocuindu-l cu un dialog interior mai pozitiv. Dar adevărata stimă de sine vine din schimbarea relației noastre cu gândurile noastre, mai degrabă decât din încercarea de a trece peste gândurile negative cu altele mai pozitive. Amintește-ți, gândurile sunt doar gânduri, nici negative, nici pozitive. Noi suntem cei care adăugăm stratul suplimentar de sens, sau etichetele.
Când descoperim cum să combatem vorbirea de sine negativă, ar trebui să înțelegem că gândurile și sentimentele noastre care alimentează dialogul nostru interior nu sunt nici bune, nici rele – fericirea este doar fericire, tristețea este doar tristețe – dar poveștile pe care le creăm în jurul lor sunt cele care poate cauza probleme.
Așa că, în loc să încercăm să învățăm cum să oprim cu totul vorbirea cu sine, ar trebui să ascultăm, să fim curioși, să recunoaștem aceste gânduri fără a judeca și să le lăsăm să plece.
Acest lucru implică să nu fim prea duri cu noi înșine și să ne tratăm temerile și preocupările într-un mod asemănător cu dacă am oferi sfaturi unui prieten sau unei persoane dragi – cu compasiune, bunătate și înțelegere.
Singurul drum către adevărata sănătate mintală este autocompasiunea. Fără ea, intri în lume dintr-o perspectivă defensivă, protejându-te de propria ta autocritică interioară.