Se știe că teama de a vorbi în public este mai mare decât teama de moarte. Dar profesorul de dicție Aurelian Ciocan pare să fi descoperit antidotul, astfel că antrenează cu succes prezentatori de televiziune, premieri, miniștri sau actori. De la lecții de logopedie pentru copii, prezentări corporate, meeting-uri online și tips&tricks pentru vlogging sau interviuri de angajare, nimic nu pare să aibă vreun secret pentru el.
În copilărie ai avut probleme de vorbire, iar acum îi înveți pe alții să vorbească. Cum ai devenit profesor de dicție?
Totul a venit de la sine. Am ajuns profesor de dicție căutând să-mi rezolv propriile probleme de vorbire. Până la vârsta de șapte ani am suferit de rotacism, adică am fost rârâit, iar în adolescență vorbeam atât de repede încât nu puteai să înțelegi ce spun. Am avut norocul să mă antrenez cu două profesoare de dicție minunate. În timpul Facultății de Teatru, din cadrul U.N.A.T.C. „I.L. Caragiale”, am urmat cursurile de dicție ținute de actrița Olga Delia Mateescu. Apoi, după terminarea facultății, am avut norocul să o întâlnesc pe cunoscuta regizoare Ileana Cârstea Simion. Dumneaei este cea care a văzut pedagogul din mine și, după aproape un an în care am fost la cursurile dânsei, mi-a propus să îi devin asistent. Din acel moment am urmat o perioadă de ucenicie care m-a ajutat enorm în formarea mea ca profesor de dicție.
Ești licențiat în actorie și ți-ai continuat studiile cu un master în logopedie. În ce constă exact job-ul tău?
Sunt profesor de dicție de mai bine de 12 ani, iar asta înseamnă, în primul rând, să vin în sprijinul celui care are nevoie de ajutor, să îl ajut să își corecteze defectele de vorbire, să creez exerciții de dicție personalizate și să adaptez mereu antrenamentul în funcție de problemele depistate. Apoi totul merge până la pregătirea discursului, antrenarea vocii, limbajul trupului, vorbire liberă și, nu în ultimul rând, improvizație. Toate aceste aspecte sunt extrem de importante pentru o persoană care se expune în public.
Ai predat și la U.N.A.T.C. Ce i-ai învățat pe studenți și ce ai învățat tu de la ei?
Experiența de profesor în cadrul U.N.A.T.C. „I. L. Caragiale” din București a fost una dintre cele mai frumoase. Am pregătit pentru vorbirea de performanță studenții din anul I de la secția Actorie. Am încercat să-i învăț cât mai multe exerciții cu ajutorul cărora să își poată antrena dicția și cum să își creeze exerciții personalizate pentru necesitățile lor. Totodată, am încercat să îi fac conștienți de importanța vorbirii corecte și a unui discurs îngrijit. I-am încurajat să se bucure din plin de anii studenției și să fie atenție la sfaturile profesorilor. De la studenți am învățat să mă bucur mai mult de prezent, aceștia sunt mai curioși, mai curajoși și vin cu o energie debordantă. Întâlnirile cu ei au fost mereu o sursă de inspirație.
De la vedete de televiziune până la prim miniștri, ai lucrat cu o mulțime de persoane publice. Care au fost cei mai harnici elevi?
De-a lungul timpului am antrenat foarte multe persoane publice: prezentatori de televiziune, premieri, miniștri, actori, cântăreți, dar și persoane care ocupă poziții de conducere în marile companii, avocați, oameni de vânzări, purtători de cuvânt, arhitecți. Cei mai harnici au fost mereu cei care au avut o motivație puternică și care profesează în domenii în care se expun des în public. Cei care și-au dorit să-și corecteze defectele de dicție și să își îmbunătățească discursul au avut mereu rezultate foarte bune.
O parte a vieții noastre s-a mutat online. Cum ne pregătim din punctul de vedere al discursului pentru un meeting online?
Pregătirea pentru discurs, chiar și în această situație în care mare parte dintre întâlnirile și ședințele noastre s-au mutat în mediul online, nu trebuie să fie cu mult diferită față de cum era înainte. Atunci când ești bine documentat și ți-ai făcut repetițiile nu ai de ce să îți faci prea multe griji. Atunci când vorbești despre ceea ce cunoști, nu ar trebui să apară probleme mari.
Zâmbetul se aude în voce?
Categoric! Și este foarte important. Zâmbetul ne „încălzește” vocea, ne face mai plăcuți. Asta nu înseamnă că trebuie să zâmbim mereu atunci când vorbim :).
Să zicem că facem cursuri sau școală online. Cum te faci remarcat pe un ecran, unde mai sunt și camere închise?
În primul rând prin a porni camera video. Sunt foarte multe persoane care, deși participă la o ședință sau un curs, țin camera video închisă. Este un gest frumos și de ajutor pentru cel care vorbește să îl lași să te vadă. Te poți face remarcat fiind atent la discuție. Dacă vei asculta persoana care vorbește vei putea cu ușurință să dialoghezi cu aceasta și să pui întrebări. Întrebările sunt esențiale pentru a duce discuția mai departe și îi sunt de ajutor emițătorului.
Cum repar o gafă online? Dacă spui ceva ce nu ar trebui și ai microfonul deschis? Îți ceri scuze sau nu?
Depinde și cât de mare a fost gafa. Aici îmi vine în minte zicala „greșeala recunoscută e pe jumătate iertată”. Dacă ai avut microfonul deschis și s-a auzit ceva ce nu ar fi trebuit să se audă poți să îți ceri scuze. Nu e nimic greșit în asta. Dacă ai dat o informație greșită, ar fi recomandat să o corectezi.
Ce poți să ne spui despre limbajul trupului, despre gesturi?
Gesturile sunt extrem de importante în discurs și-l ajută pe cel care ne privește și ne ascultă să decodifice mai ușor mesajul pe care îl transmitem. Din cauza emoțiilor, mulți se modifică atunci când vorbesc în public: nu gesticulează deloc sau, dimpotrivă, gesticulează prea mult, clipesc prea rar, deloc sau clipesc prea des. De aceea este extrem de important să facem repetiții înainte de a ține un discurs.
Cum trebuie sau nu trebuie să gesticulăm la un interviu de angajare?
La interviul de angajare este foarte important să fim siguri pe noi, să mergem pregătiți. Atenția ar trebui îndreptată mai mult spre discurs și mai puțin spre gesturi. Desigur că ne sunt evaluate și gesturile, dar asta nu înseamnă că trebuie să ne concentrăm prea mult în această direcție. Pentru a fi conștienți de gesturi și de importanța acestora, antrenamentele trebuie începute cu mult înaintea unui interviu.
Dar la o primă întâlnire cu un posibil viitor iubit/ă? Cum/cât vorbim și ce spune despre noi limbajul trupului?
La o primă întâlnire cred că ar trebui să fim naturali și firești. Nu cred că ar trebui să mergem atât de departe cu atenția asupra limbajului trupului sau a felului în care vorbim.
Când suntem nervoși sau emoționați ce gesturi trebuie să evităm?
În această situație e foarte greu să ne mai concentrăm. Americanii au o vorbă „old habits die hard”, care s-ar traduce prin „vechile obiceiuri dispar greu”. Atunci când trăim o emoție puternică, ne putem întoarce la vechi automatisme pe care le-am dobândit încă din copilărie. În momentele de tensiune, totul se poate schimba de la gesturi și tonul vocii până la accent și dicție.
Dacă un copil are probleme de vorbire, când ar trebui să cerem ajutorul unui specialist?
Momentul potrivit pentru a duce copilul la logoped este în jurul vârstei de patru ani. În cazul în care părintele are anumite nelămuriri, este recomandat să meargă la un specialist, chiar dacă vorbim despre o simplă întrebare. Este bine să știm că am eliminat orice dubiu asupra unei posibile probleme.
Care e diferența dintre pronunție și dicție?
Cu toții articulăm sunete atunci când vorbim pentru a pronunța cuvintele. Despre dicție putem spune că este o artă a vorbirii clare și îngrijite, prin care sunetele sunt pronunțate corect.
Ce înseamnă “tonul face muzica”? Cum ne facem plăcuți prin tonul vocii?
Când vorbim despre public speaking, televiziune sau radio, vocile joase sunt cele mai apreciate, cele mai plăcute, cele mai credibile și mai ușor de ascultat. Vocile înalte, în cazul celor care vorbesc în public, deranjează. Solicită mai mult atenția receptorilor și îi obosesc mai repede. De aceea în cadrul cursurilor de dicție se fac și antrenamente pentru coborârea vocii.
Dacă cineva vrea să se apuce de vlogging, ce reguli ar trebui să respecte ca să se facă mai bine auzit, ca să fie mai atractiv și mai elocvent?
Sunt câțiva pași simpli pe care ar trebui să îi facă toți cei care vor să pornească un vlog: să-și antreneze dicția; să citească texte specifice domeniul respectiv (timp liber, automobile, imobiliare, IT, călătorii etc.); să vorbească liber, să improvizeze; să își pregătească discursul; să înceapă repetițiile și să se filmeze.
Cum ne controlăm emoțiile atunci când simțim că ne pierdem vocea, că nu mai avem aer?
O întrebare pe care o aud foarte des este chiar aceasta: „Ce fac atunci când rămân fără aer”? Problema nu este ce fac atunci când rămân fără aer, pentru că deja e prea târziu. Problema este de ce am ajuns în acel punct și ce pot să fac pentru a nu mai întâmpina astfel de blocaje? Emoțiile și lipsa antrenamentelor de vorbire liberă și de respirație ne fac să ajungem în aceste situații. Sunt exerciții specifice care pot aduce îmbunătățiri majore în această zonă. Atunci când ne vom antrena suficient, problemele de acest fel vor apărea din ce în ce mai rar sau chiar deloc.
Cum poate fi învinsă teama de a vorbi în public? Dă-ne câteva exerciții bune pentru toți cei care au job-uri care implică prezentări și public speaking.
Sunt studii care arată că teama de a vorbi în public e mai mare ca teama de moarte, dar nu este dificil să faci acest lucru dacă îți dorești cu adevărat să treci peste această frică. Îți recomand să te antrenezi mult. Citește cât mai multe texte din domeniul în care activezi și apoi vorbește liber. Repetă ori de câte ori ai ocazia. Pentru cei care petrec mult timp la volan, acesta poate fi un moment bun pentru a repeta discursul. Încearcă să te expui în public de fiecare dată când ai ocazia. De la o simplă discuție cu colegii de birou, până la o ședință și, de ce nu, un discurs pe care poți să îl ții la o masă cu prietenii.
Cât de mult trebuie să exersezi pentru a deveni un bun orator?
Trebuie să exersezi atât de mult până ajungi acolo unde ti-ai propus. Actorii, sportivii sau cântăreții nu își pun această problemă. Se antrenează constant de-a lungul întregii cariere.