Când cineva îți spune: „Ești egoist”, nu există nicio îndoială că tocmai ai fost criticat. Interlocutorul tău îți spune simplu că acorzi prea multă atenție propriilor dorințe și nevoi și nu suficientă atenție celorlalți. Cu toate acestea, dacă citești suficientă literatură de autoajutorare, nu poți să nu observi o viziune diferită despre egoism. Prin urmare, mai putem noi pune eticheta de „rău” acestui termen? În continuare îți vom arăta că egoismul este pe cât de rău, pe atât de bun sau neutru.
Egoismul poate fi pe cât de rău, pe atât de bun sau de neutru
Comportamentul egoist este adesea descris ca fiind imoral. Doar o persoană bună se gândește mai întâi la alții, nu? Potrivit unor experți, comportamentul egoist nu este doar imoral, dar este și rău pentru propria ta bunăstare psihologică. Și cu toate acestea, dacă te pasionează dezvoltarea personală și îngrijirea de sine, ai observat probabil cum egoismul sau „a te gândi mai întâi la tine” pare să capete o viziune diferită, una ce contrazice orice dogmă a societății.
Îngrijirea de sine se referă la prioritizarea propriei sănătăți fizice și bunăstării psihologice prin angajarea în bune obiceiuri alimentare, exerciții fizice, somn, relaxare și activități plăcute în fiecare zi.
Oamenii care aleg îngrijirea de sine spun adesea că:
„Dacă nu avem grijă mai întâi de noi înșine, nu vom fi suficient de bine pentru a-i ajuta și a avea grijă de ceilalți.”
După cum însoțitorii de bord le spun pasagerilor:
„Dacă călătoriți cu un copil sau cu cineva care are nevoie de asistență, asigurați-vă mai întâi propria mască, apoi ajutați cealaltă persoană”.
Citește și: Când iubirea de sine poate deveni toxică: 6 semnale de alarmă
Deci, egoismul (a te gândi mai întâi la tine) este bun sau rău?
Răspunsul simplu (și greșit) la această întrebare este că atunci când te comporți egoist este întotdeauna bine pentru tine, dar rău pentru ceilalți. Steven Covey numește aceasta o tranzacție câștig-pierde în care o persoană câștigă în timp ce alta pierde.
Deși poate părea avantajoasă această tranzacție, în realitate duce la pierdere-pierdere. Pe termen lung, egoismul nefiind benefic pentru tine. Spre exemplu putem vorbi de manipularea emoțională, unde unul câștigă prin metode mai puțin ortodoxe ceva de la cineva. În timp însă, acest tip de comportament devine toxic nu doar pentru victimă ci și pentru agresor. Prin urmare, această tranzacție definește „egoismul rău”.
Totodată avem și „egoismul neutru”. Acesta include să te îngrijești de propria bunăstare în moduri care nu implică direct și substanțial alți oameni. Un exemplu banal, însă la obiect, sunt cele cinci minute petrecute cu periuța de dinți în fața oglinzii. Spălatul pe dinți pentru a evita efectele nocive ale bolilor dinților și gingiilor este o formă de egoism neutru. Practic, nici nu ajuți pe cineva, nici nu-i faci rău cuiva cu acestă acțiune.
Probabil vor fi oameni ce vor spune că faci rău prin faptul că alegi să nu faci bine. Cunoști conceptul, nu? Ei bine, pentru aceștia readucem în atenție pilonii îngrijirii de sine.
Deci, egoismul (a te gândi mai întâi la tine) este bun sau rău?
Cât de mult poți fi de ajutor cuiva dacă nu te îngrijești mai întâi de tine? Dacă sănătatea ta fizică, mentală sau emoțională este șubredă, cât de mult bine crezi că poți face? Îngrijirea de sine te așează într-o poziție mult mai bună de a face lucruri pentru ceilalți.
Pe lângă egoismul rău și neutru, există și așa numitul „egoism bun”. Acesta se rezumă la o tranzacție de tip câștig-câștig. Cu alte cuvinte, o acțiune care ne aduce beneficii atât nou înșine, cât și celorlalți.
Spre exemplu, dacă tu și fratele tău aveți o pasiune pentru trupa Carla’s Dreams și amândoi aveți un tricou sau un hanorac diferit cu ei, dar alegeți să faceți schimb între voi pentru că vă place mai mult ce are celălalt, atunci vorbim de o tranzacție egoistă de tip câștig-câștig.
Dar tranzacțiile bilaterale implică mult mai mult decât schimburi economice de bunuri și servicii. De fiecare dată când facem ceva cu altcineva pentru că ne bucurăm mai mult de activitate decât să o facem singuri, avem o tranzacție cu două fețe. Dacă mergi la un film cu un prieten, „schimbați” priviri cu subânțeles, râsete și conversații, toate acestea îmbunătățesc experiența pentru amândoi.
Relație tip câștig – câștig
Unele activități, cum ar fi montarea unei producții teatrale, jocul de baschet, angajarea în relații sexuale și cursul de psihologie, necesită de fapt participarea mai multor persoane. Atâta timp cât toți partenerii la aceste activități sunt participanți dispuși care primesc ceva de valoare care merită ceea ce investesc în activitate, toate acestea sunt exemple de tranzacții bilaterale. Toate sunt forme de egoism bun – interacțiuni care sunt bune pentru ambii oameni.
Așadar, egoismul poate fi și bun și rău. Tu ești singurul care alege pe care variantă a lui merge, cântărind câștigul/pierderea fiecărei părți. Tot ce putem adăuga este că, dacă vrei să-ți maximizezi fericirea (și cine nu vrea?), vei dori să eviți egoismul rău (pentru că este probabil să-ți scadă fericirea pe termen lung) și să alegi de bunăvoie egoismul neutru și bun.
Pentru mai multe detalii și exemple concrete privind egoismul în relație cu sinele și cu aproapele, îți recomandăm să urmărești conversația lui Mihai Morar cu Prof. Dr. Constantin Dulcan din cadrul celei de-a doua întâlniri Fain & Simplu X Ateneu. Crede-ne, nu vei regreta investiția!
Mădălina Costache