În timp unii specialiști susțin că inteligența emoțională este o calitate înnăscută, alții sunt de părere că putem să ne dezvoltăm nivelul de inteligență emoțională, prin exercițiu constant și conștient. Mai mult decât atât, aceștia susțin că putem să ne sprijinim și copiii în procesul de cultivare a inteligenței emoționale.
Este important să avem răbdare, să fim atenți la nevoile lor și, nu în ultimul rând, să fim noi înșine conștienți de propriile emoții și nevoi emoționale, să ne îmbrățișăm vulnerabilitatea, pentru a le transmite mai departe că este perfect în regulă ca oamenii să fie vulnerabili.
În acest sens, am adunat 3 sfaturi pentru dezvoltarea inteligenței emoționale la copii. Până să ajungem la acel punct, însă, este necesar să definim, în linii mari, inteligența emoțională și să înțelegem rolul acesteia în dezvoltarea armonioasă a copiilor.
Ce este inteligența emoțională
Inteligența emoțională se referă la capacitatea unei persoane de a-și conștientiza, recunoaște, exprima și gestiona în moduri sănătoase emoțiile, fie că vorbim despre cele considerate „pozitive” sau despre cele mai puțin confortabile, printre care amintim furia, tristețea, teama.
De altfel, cele 5 componente fundamentale ale inteligenței emoționale sunt autocunoașterea, stăpânirea de sine, empatia, abilitățile sociale, motivația (intrinsecă), pe care le-am detaliat în articolul Ce este inteligența emoțională și cum putem s-o dezvoltăm.
Te încurajăm să parcurgi cu atenție textul de mai sus, eventual să-ți iei notițe, pentru că, după cum vei vedea în cea de-a doua parte a articolului, pentru a-ți putea susține copilul în călătoria de dezvoltare a inteligenței emoționale, este esențial să fii și tu, ca părinte, în contact cu emoțiile tale și să înveți să-ți accepți vulnerabilitatea.
De ce este important să cultivăm inteligența emoțională a copilului
Conform articolului How to Raise an Emotionally Inteligent Child, un copil cu un nivel dezvoltat al inteligenței emoționale poate avea rezultate școlare mai bune, deoarece este capabil să-și gestioneze în moduri sănătoase emoțiile care-i produc disconfort.
Să ne gândim, de pildă, la un copil care simte teamă înaintea unui test important: acesta își poate recunoaște, accepta și „îmblânzi”, chiar și pe moment, emoția, astfel că reușește să parcurgă cerința testului cu atenție și are o atitudine pozitivă, optimistă față de „provocarea” care-l așteaptă.
Nivelul ridicat de inteligență emoțională are și alte beneficii, nu doar în sfera academică. De pildă, un copil dezvoltat din punct de vedere emoțional este empatic și poate să relaționeze ușor cu alte persoane, este un bun ascultător și poate avea, astfel, relații de prietenie apropiate, profunde.
Nu în ultimul rând, acesta are o atitudine echilibrată și față de sine și, în general, față de viață: este optimist, evită să se compare cu ceilalți copii, poate vorbi deschis despre toate emoțiile sale, pentru că înțelege că este absolut firesc să trăiască, din când în când, și furie, tristețe, teamă.
Sfaturi pentru dezvoltarea inteligenței emoționale a copiilor
Pentru ne putea ajuta copiii să-și îmbrățișeze emoțiile, este esențial să învățăm să fim noi înșine conectați la propriile emoții. Am scris aici despre rolul emoțiilor de bază și despre cât de important este să le acceptăm, ca mai apoi să le eliberăm în moduri sănătoase: prin meditație, scris în jurnal, mișcare, plimbări pe jos în natură etc.
Acestea fiind scrise, iată 3 sfaturi pentru dezvoltarea inteligenței emoționale a copilului:
Discuțiile deschise, vulnerabile, adaptate vârstei și nivelului de înțelegere ale copilului, despre emoții, inclusiv despre emoțiile trăite de părinți
Modul în care ne raportăm la propriile emoții este o sursă extrem de importantă de „inspirație” pentru copii, care, mai ales în primii ani de viață, ne preiau comportamentele și atitudinile.
Așadar, dacă atunci când simțim furie, tindem să negăm emoția respectivă, în loc să o acceptăm și să vedem ce vrea să ne spună, de fapt, despre noi, ca mai apoi să o eliberăm sănătos, le transmitem copiilor, involuntar, următorul mesaj: „Furia este o emoție indezirabilă, așa că fugi de ea ori de câte ori o simți. Nu-ți da voie să intri în contact cu ea.”
Pe de altă parte, le-am putea transmite celor mici faptul că este în regulă, atât în copilărie, cât și în viața de adulți, ca noi, oamenii, să trăim emoții care produc disconfort. Am putea vorbi deschis cu ei despre ceea ce simțim – bineînțeles, ținând cont de vârsta și de nivelul lor de înțelegere.
Contează, însă, să știm cum să abordăm subiectul, și nu să ne manifestăm furia, tristețea sau neputința țipând la ei sau prin alte moduri care ne afectează atât relația cu sinele, cât și relația cu copiii. Am putea, de pildă, să spunem: „Mă simt furios sau trist fiindcă am avut o zi aglomerată la locul de muncă și nu am reușit să fac tot ce mi-am propus”.
La fel de important este să verbalizăm și așa-numitele emoții pozitive: „Mă simt bucuros că petrecem timp împreună seara, înainte de culcare, și că îți pot citi poveștile preferate.”
Astfel, copiii pot înțelege că emoțiile sunt absolut firești, că nu există „emoții bune” și „emoții rele”, dar și că este în regulă să vorbească despre ceea ce simt inclusiv în momentele mai puțin confortabile.
Ascultarea activă a nevoilor emoționale ale copilului
Ascultarea activă presupune prezență conștientă și constantă pe tot parcursul interacțiunii cu copiii, atenție acordată limbajului trupului acestora, empatie și, nu în ultimul rând, ascultarea lor până la capăt. Am scris aici despre calitățile ascultării active și despre cum le putem antrena.
Totodată, este esențial să nu minimizăm emoțiile și sentimentele despre care copiii vor să discute cu noi. Mesaje de tipul „N-ai de ce să fii așa supărat, nu s-a întâmplat mare lucru”, „Ești furios degeaba, acesta nu e un motiv serios”, „De ce să-ți fie frică de testul de mâine? N-are ce să se întâmple rău, doar ai învățat. Termină!” sunt o formă prin care copiii pot percepe că le sunt invalidate emoțiile. Astfel, pot ajunge să și le reprime sau să nu mai discute deschis cu noi despre ceea ce simt, lucru care, în timp, poate afecta conexiunea emoțională copil-părinte.
În schimb, dacă le transmitem copiilor că înțelegem ce simt și că suntem alături de ei, vom crea un spațiu al siguranței emoționale.
Încurajarea copiilor în a-și exprima și gestiona sănătos propriile emoții, inclusiv pe cele mai puțin confortabile
Iată două variante de dialog, care exemplifică atitudini cu totul diferite față de emoția despre care copilul vrea să vorbească
- „Mă simt trist, azi m-am certat cu un prieten de la școală, iar acum nu mai vorbește cu mine.”
„Vrei să-mi povestești ce s-a întâmplat?/Povestește-mi ce s-a întâmplat.”
2. „Mă simt trist, azi m-am certat cu un prieten de la școală, iar acum nu mai vorbește cu mine.”
„N-ai de ce să fii trist, lasă că vă împăcați voi. Iar dacă nu, e vina lui că nu mai vrea să vorbească acum cu tine.”
În timp ce prima reacție creează sentimentul de siguranță emoțională, prin încurajarea copilului de a ne povesti ce s-a întâmplat, cea de-a doua minimizează, chiar invalidează emoția despre care copilul ar vrea să discute cu noi. Totodată, primul mod de reacție stă la baza creării intimității emoționale: simțindu-se în siguranță și acceptat, copilul va avea curajul să devină vulnerabil și să vorbească mai mult despre ceea ce trăiește.
De asemenea, dezvoltarea inteligenței emoționale a copiilor se bazează și pe încurajarea lor în a găsi moduri sănătoase de gestionare a emoțiilor, în special a celor care produc disconfort. De exemplu, ne putem îndemna copiii să desfășoare activități relaxante, care le aduc bucurie: să coloreze cărți, să citească, să deseneze. Putem găsi împreună cu ei moduri sănătoase și adaptate nevoilor lor de gestionare a emoțiilor. Câteodată, însă, chiar și o discuție deschisă și empatică despre ceea ce simt îi poate ajuta să se liniștească.
Gând de final
După cum putem vedea, sprijinirea copiilor în procesul de dezvoltare a inteligenței emoționale are la bază acceptarea, înțelegerea, gestionarea propriilor emoții. Este esențial să fim mai întâi noi în contact cu nevoile noastre emoționale, să găsim moduri sănătoase de a le gestiona, ca mai apoi să-i putem ajuta pe copiii noștri.
În final, îți recomandăm să urmărești podcastul cu Urania Cremene, unul dintre cei mai apreciați experți în parenting din România, în cadrul căruia poți descoperi o mulțime de informații faine, simple & utile inclusiv pentru procesul de dezvoltare a inteligenței emoționale a copilului.
Adelina Bălan