În general, dragostea de sine înseamnă să-ți dai permisiunea de a primi iubire necondiționată și sprijin din partea ta. Asta în ciuda imperfecțiunilor cu care vin la pachet cu faptul că ești om. Cu toate acestea iubirea de sine poate deveni toxică atunci când este folosită greșit. De exemplu ca o scuză pentru a scăpa de anumite comportamente, care adesea pot genera toxicitate în relațiile tale interpersonale.
Cum știi dacă iubirea ta de sine este toxică? Ai mai jos câteva semnale de alarmă pe care să le analizezi. Dacă simți că te recunoști într-una dintre situații, ai o temă de gândire serioasă.
Când iubirea de sine poate deveni toxică: 6 semnale de alarmă
1. Când îi doare pe alții.
„Dacă nu mă iubește când sunt cel mai rău, nu mă poate iubi nici când sunt cel mai bun.” – Ai auzit pe cineva zicând asta? Cunoști oameni care și-au justificat astfel acțiunile nepoliticoase sau lipsite de respect. Poate chiar și tu ai zis sau ai gândit așa la un moment dat. Ei bine, acest tip de atitudine nu este iubire de sine, deoarece aceasta nu îi rănește pe ceilalți.
A spune și a face absoult tot ce vrei, sub umbrela autenticității sau a adevărului personal, fără a ține cont de sănătatea fizică, mintală și emoțională a celorlalți este un semnal de alarmă. Când acțiunile sunt ghidate din umbră de prejudecăți, ură, judecată, respingere sau violență, atunci iubirea de sine poate deveni toxică. Oamenii care trăiesc astfel au ratat adevăratul scop din spatele acestor acte de iubire de sine.
Dacă cineva te face în mod repetat să te simți respins, lipsit de importanță sau sincer, atunci acest lucru este toxic. Oferă-i oportunitatea de a-și schimba comportamentul, explicându-i cum te simți și negociând un mod respectuos de a gestiona situația. Dacă persoana nu manifestă nicio remuşcare sau repetă comportamentul, atunci ia în considerare să o scoți din viaţa ta.
2. Când evită conflictul.
Dragostea de sine nu ar trebui niciodată folosită ca o scuză pentru a evita conflictele, vulnerabilitatea sau pentru a încălca granițele și autonomia altor oameni. Conflictul este o parte sănătoasă a oricărei relații, iar despre asta te invităm să citești mai multe aici.
Dacă eviți frecvent conflictele pentru că nu vrei „energii negative” în jur, atunci ar trebui să reflectezi la „de ce”. Mai exact la de ce apar și de ce faci tot posibilul să le eviți. Ține minte că orice om te iubește nu va încerca niciodată să-ți facă rău fizic, emoțional sau psihic.
Totodată, iubirea de sine constă în a-ți recunoaște umanitatea. Astfel, om fiind, vei fi supus greșelii, în aceeași măsură în care și cei din jurul tău sunt.
Mai mult, deși stabilirea limitelor este o parte esențială a iubirii de sine sănătoase, este important să recunoaștem dacă sau când stabilirea limitelor devine o strategie de evitare a conflictele sau a conversațiile dificile, dar necesare într-o relație.
Conversațiile dificile pot fi incomode, dar sunt importante pentru creștere și vindecare.
3. Când prezintă pozitivitate toxică.
„Good vibes only” sună bine, însă poate fi și o mască simpatică pentru a respinge o creștere sănătoasă sau o comunicare deschisă și sinceră. Lucru deloc fain și simplu pentru bunăstarea ta.
Când iubirea de sine poate deveni toxică: 6 semnale de alarmă
În ultimii ani, oamenii au început să folosească astfel de afirmații atunci când alții exprimă un alt tip de emoție decât fericirea sau bucuria. Adică, ele apar pentru a invalida experiența emoțională a altor oameni, în loc să le recunoască și să le valideze. Acest lucru este cunoscut sub numele de pozitivitate toxică.
Un alt exemplu ar fi celebra replică: „Dacă nu ai nimic frumos de spus, nu spune nimic”. Nimic altceva decât un steag mare roșu. Acest tip de comportament închide pe oricine în numele presupusei superiorități a veseliei. Ce se întâmplă de aici? Emoțiile și nevoile celuilalt sunt înăbușite.
4. Când este o scuză pentru comportamente nesănătoase.
Iubirea de sine poate deveni toxică în cazul în care faci doar „ceea ce se simte bine pentru tine”. Cu alte cuvinte, când te încurajezi singur să continui un comportament nesănătos.
Acțiunile care ajung să-ți rănească relația cu tine însuți nu sunt iubire de sine adevărată. Acest lucru s-ar traduce astfel: după ce te-ai implicat în această „iubire de sine” te simți dezamăgit, rău cu tine însuți sau deconectat de tine însuți.
Hai să-ți oferim un exemplu concret pentru a înțelege mai bine. Poate că o pauză de 20 de minute la locul de muncă este modul în care tu practici iubirea de sine. Adică, folosești acele clipe pentru a-ți trage sufletul, a te reîncărca cu energie pentru următoarele sarcini. Atenție! Dacă cele 20 de minute se întind la o oră, două sau trei, deja practici un comportament evitant. Nu vrei să mergi să-ți îndeplinești responsabilitățile. Fapt ce se traduce prin dragoste de sine falsă sau iubire de sine devenită toxică.
Când iubirea de sine poate deveni toxică: 6 semnale de alarmă
Acest lucru se întâmplă adesea și cu substanțele, în special cu alimente și alcool, care se pot simți ca o bunătate și un mod de a avea grijă de tine, dar exagerarea provoacă mai mult rău decât bine.
5. Când nu lasă loc de creștere.
Dacă dragostea de sine îți spune să nu te schimbi, atunci nu este dragoste. Iubirea de sine poate deveni toxică dacă te încurajează să te deconectezi emoțional sau să dai o întorsătură pozitivă situațiilor care necesită un pic de rușine sănătoasă. Atenție! Rușinea sănătoasă este de fapt experiența de a reflecta asupra situațiilor de auto-creștere și de reevaluare a valorilor tale fundamentale. Menționăm asta pentru că iubirea de sine toxică poate crea, de asemenea, rușine toxică. Acest lucru este îngropat adânc în psihic și umbrit de declarații pozitive care sunt goale și nu o reflectare a modului în care te simți cu adevărat sau a comportamentului tău.
Exemple de aceste afirmații pozitive toxice includ: „Pune-te pe primul loc, indiferent de orice” sau „Iubește-te pe tine însuți indiferent de orice”. Aceste declarații nu încurajează schimbarea, vulnerabilitatea sau învățarea.
6. Când este egoistă.
Dragostea de sine înseamnă totodată acceptarea imperfecțiunilor cuiva în timp ce te străduiești să evoluezi în moduri sănătoase. Cei care se iubesc cu adevărat se străduiesc pentru găsirea echilibrului și în toate relațiile. Deci, dacă iubirea ta de sine nu ține cont de sentimentele celorlalți, atunci nu este iubire de sine adevărată.
Steagul roșu cheie al iubirii de sine toxice este elementul narcisist puternic care pătrunde în acest tip de comportament. Iubirea de sine toxică creează aproape întotdeauna un fel de penalizare sau cost pentru alții. Fie prin încălcări ale limitelor, modele negative de comunicare sau comportamente lipsite de respect. De asemenea, iubirea de sine toxică poate fi depistată comparând-o cu iubirea de sine adevărată, care este ghidată de respect, empatie și considerație pentru sine și pentru ceilalți.
Mădălina Costache