„Păcatul este simțit de către creier ca o plăcere” – așa l-a descris părintele Teologos, în cadrul podcastului Fain&Simplu. A păcătui este omenește. Niciun om nu este fără de păcat.
Pe drumul nostru către o viață faină, întâlnim fel de fel de tentații. Acestea din urmă sunt denumite de către părinte ca „centru de atenții”. Păcatul apare atunci când ne lăsăm atrași pe calea greșită la întâlnirea tentațiilor. Sub mirajul plăcerii, ne lipim fără ezitare de păcat.
Cum putem lupta în ziua de astăzi cu păcatul?
În continuare, îți prezentăm trei unelte de luptă împotriva păcatului recomandate de părintele Teologos.
- Depărtarea de păcat
- Folosirea corectă a părților sufletului
- Spovedania
Prima unealtă care te va ajuta în lupta contra păcatului este îndepărtarea.
Trebuie să te ții departe de tentații. Centrul de atenții sau centrul de plăcere este închisoarea sufletului.
„Oamenii ajung prizonieri ai centrelor mari de plăcere” – Părintele Teologos.
Tot părintele ne spune că principalul nostru centru de atenție este trupul. Corpul nostru este cel ce nu poate fi ținut în frâu în fața păcatului. În trecut, Dumnezeu a oferit oamenilor harisme pentru a se feri de tentații.
De exemplu, harisma sfiiciunii este cunoscută în popor ca „întreaga cugetare”. Oamenii se întrebau dacă fac sau nu bine, cugetau în momentul în care se sfiau. Astfel, rușinea era bariera omului în fața lucrurilor care îl desfrânau.
Rușinea nu este privită ca un complex de inferioritate sau teamă distorsionată. Mai degrabă, rușinea este egală cu frâna pe care ne-o punem singuri. Un mod de a ne frâna trupul în fața tentațiilor este postul.
O a doua unealtă de luptă împotriva plăcerilor este sufletul.
Mai exact, putem evita păcatul folosind corect părțile sufletului. În cadrul episodului de podcast, părintele ne povestește despre această împărțire a sufletului în patru părți. Două părți raționale și două părți iraționale.
Părțile raționale ale sufletului sunt mintea și logica. Părțile iraționale ale sufletului sunt mânia și poftele.
Logica acționează în pași. De exemplu, în momentul în care îți este foame, îți formezi în minte un traseu în patru pași. Deschizi frigiderul, scoți mâncarea, o pui la încălzit și mănânci. Mintea în schimb nu acționează în pași.
„Mintea este organ de simț”, spune părintele Teologos. Aceasta vede lucrurile în ansamblu și simte ce este bine și ce este rău. Poporul român are o expresie cunoscută pentru acest fapt și anume „bunul simț”. Cu alte cuvinte, mintea, prin harul lui Dumnezeu, vede corect ce este sau nu bine.
Un exemplu fain de știut despre bun simț în relație cu logica, din partea părintelui:
„Nu este logic să-i oferi flori iubitei tale pentru că se ofilesc, dar este de bun simț”. Acest gest va aduce bucurie în sufletul tău și al partenerei tale. Bucurie care te va ajuta în drumul tău către o viață faină, autentică, liniștită și împlinită.
Părțile iraționale ale sufletului, partea mânietoare și partea doritoare, trebuie educate. Pofta este educată cu ajutorul părții mânietoare și a părților raționale. Cu alte cuvinte, ne educăm dorințele cu ajutorul mâniei, căci pentru a ieși din păcat ai nevoie de o durere lină.
„Omul devine liber când își impune durere” – părintele Teologos.
Mintea și logica au rol de sprijin în educarea poftelor. Acest lucru se realizează concret prin rugăciune.
A treia unealtă în lupta contra păcatului este spovedania.
Omul care ajunge aproape de centrul de atenții și realizează că este pe o cărare greșită, de multe ori, începe să se roage. Rugăciunea în acest caz nu este altceva decât un strigăt după ajutor. Spovedania în schimb este asumarea faptelor în fața ta și a lui Dumnezeu. Să te spovedești înseamnă să-ți ceri iertare.
Așa cum am spus la începutul articolului, niciun om nu este fără de păcat. Chiar și preotul care te spovedește le are pe ale lui, însă el este omul lui Dumnezeu pe pământ. Vorbește cu Dumnezeu prin el și recunoaște-ți păcatele. Fii onest și cere-ți iertare.
La spovedanie spune tot ce te apasă, fără teamă. Ai încredere că nimeni nu te judecă. Vorbește liber și așteaptă ca preotul să-ți ofere rugăciunea de dezlegare. Numai prin intermediul ei, păcatul este iertat în fața lui Dumnezeu.
Gânduri de final
Crede în Tatăl tău, el cunoaște tot ce ai pe suflet mai bine decât oricine. Ai credința că te va ajuta indiferent de lucrurile pe care le-ai făcut sau pe care le-ai gândit. Atâta vreme cât comunici ce ai pe suflet și cauți înțelegere și iertare, El te va ajuta la fiecare pas.