„De ce suferim mai mult decât ne bucurăm?” Oare suferința face parte din condiția umană? Sau suntem noi cei care cultivăm rănile în loc să căutăm fericirea?
În cadrul podcastului Fain & Simplu, Suada Agachi spunea că:
“Nu știm cum să ne bucurăm. Nimeni nu vrea să rămână în suferință, dar nimeni nu știe cum să-și manifește bucuria. Omul când se bucură, vei vedea, că se distruge. El nu cunoaște mecanisme prin care să-și arate bucuria decât distrugânu-și de multe ori sănătatea sau viața.”
De ce facem asta? Suada este de părere că motivul stă în lipsa unor modele clare, bune de urmat. Așa cum ea însăși spune:
“Echilibrul în găsești când te duci în extreme. Toată viața noi găsim un echilibru când călcăm mai la stânga, mai la dreapta. Omul în echilibru nu înseamnă că toată viața stă așa, zen.
Singura constantă în viața asta este schimbarea. Așa cum schimbarea e în schimbare și echilibrul tău se clatină. Și atunci va trebui să cazi, să te duci să te mai și bucuri. Dar omul a rămas așa, în dezechilibru. Stă în tristețe sau în suferință pentru că:
Nu are medele de cum arată un om care se bucură zilnic.” – Suada Agachi
Într-adevăr, dacă ne uităm în jur, câte modele de oameni fericiți găsim? Cu toate acestea, lipsa inspirației este doar unul dintre motive. În continuare, vom expora cele mai coumne șase motive pentru care omul alege suferința în locul bucuriei.
De ce suferim mai mult decât ne bucurăm?
Comfortul Zonei Cunoscute
Suferința poate deveni o zonă cunoscută și chiar confortabilă. În fața provocărilor nesigure, preferăm să rămânem într-un mediu familiar, chiar dacă este plin de durere, în loc să explorăm necunoscutul și să căutăm bucuria în afara zonei noastre de confort.
Auto-Victimizare și Auto-Sabotaj
Uneori, ne identificăm cu suferința noastră, ne considerăm victime ale circumstanțelor sau ale propriilor noastre gânduri negative. Ne auto-sabotăm fericirea, considerând că nu o merităm sau că nu suntem suficient de buni pentru a o experimenta
Încercarea de a Controla Emoțiile
Alegerea suferinței poate fi o modalitate de a încerca să controlăm emoțiile tumultoase. Ne temem de vulnerabilitatea pe care o aduce fericirea și preferăm să ne păstrăm garda susținând că suferința ne oferă o iluzorie formă de control.
Legătura cu Trecutul și Identitatea
Trecutul nostru poate avea o puternică influență asupra alegerilor noastre emoționale. Uneori, suferința poate fi legată de identitatea noastră și de modul în care ne percepem pe noi înșine și lumea din jur. Renunțarea la suferință poate însemna renunțarea la ceea ce credem că ne definește.
Respingerea Fericirii din Cauza Vinovăției
Există oameni care se simt vinovați de a fi fericiți, mai ales în situații în care alții din jurul lor suferă. Alegând să se alăture suferinței, aceștia încearcă să-i ajute pe ceilalți sau să se simtă mai puțin egoiști.
Lipsa Autocunoașterii și Autoîngrijire
Unul dintre motivele cele mai profunde pentru a alege suferința în defavoarea fericirii poate fi lipsa autocunoașterii și autoîngrijirii. Neglijarea propriilor nevoi emoționale și prioritizarea altor aspecte ale vieții ne pot împinge într-o spirală descendentă a suferinței.
Gânduri de final
În fața alegerii dintre suferință și fericire, este important să ne confruntăm cu adevărurile interioare și să ne analizăm motivațiile. Deseori, suferința nu este o alegere conștientă, ci rezultatul unor mecanisme psihologice și emoționale complexe. Cu toate acestea, conștientizând că avem puterea să ne schimbăm perspectiva și să îmbrățișăm fericirea, putem găsi drumul către eliberare și împlinire.
Fie că suntem prizonierii propriilor noastre gânduri sau alegem să căutăm vindecarea în trecut, căutarea fericirii trebuie să înceapă de la interior. Alege să te cunoști cu adevărat, să-ți acorzi iertare și să-ți oferi compasiune. Numai atunci vei putea găsi curajul de a alege fericirea în fața suferinței și de a străbate labirintul emoțiilor către o viață mai autentică și mai împlinită.
Mădălina Costache