Dacă obișnuiești să amâni sarcinile personale până în ultimul moment, dacă ești genul de persoană care se apucă de învățat pentru un examen cu o noapte înainte sau dacă te apuci de proiectele profesionale, chiar și de cele mai importante, pe ultima sută de metri, atunci acest articol îți va prinde bine: s-ar putea să găsești chiar resursele de care ai nevoie pentru a-ți îmblânzi nevoia de a procrastina și pentru a-ți gestiona mai bine timpul.
Sigur, important este să nu confunzi obiceiul de a amâna începerea sarcinilor, de orice natură, cu momentele în care pur și simplu nu ai starea necesară de a te apuca de unele dintre ele. Tuturor ni se poate întâmpla să amânăm, din când în când, unele activități. Efectele negative asupra vieții personale și profesionale apar în momentul în care facem acest lucru mai mereu. În această situație, este esențial să înțelegem ce se ascunde, de fapt, în spatele nevoii recurente de a amâna lucrurile și cum o putem gestiona, în așa fel încât să nu ajungem să ne simțim copleșiți de fiecare dată de stres și de presiunea uriașă a timpului.
Acestea fiind zise, hai să vorbim mai întâi despre ce este procrastinarea, despre cele mai frecvent întâlnite cauze ale procrastinării, precum și despre tipurile de procrastinare și despre formele lor de manifestare în viața de zi cu zi.
Ce este procrastinarea?
Nu de puține ori, procrastinarea este confundată cu lenea. În realitate, însă, procrastinarea constă în obiceiul de a amâna, până în ultima clipă, începerea activităților. Mai mult, o persoană care procrastinează poate ajunge în situația în care pierde noțiunea timpului și depășește termenul-limită stabilit, fie că este vorba despre un proiect de la muncă sau despre o temă care trebuie predată la facultate.
Amânarea până în ultimul moment sau depășirea deadline-ului are, în timp, efecte negative atât în plan personal, cât și în plan profesional sau relațional, social. De exemplu, în plan personal, una dintre consecințele negative ale procrastinării constă în presiunea timpului și în instalarea stresului – care, în mod recurent, afectează sănătatea psiho-emoțională.
Pe de altă parte, o persoană care tot amână sarcinile de lucru sau obișnuiește să depășească termenul-limită poate risca inclusiv să-și piardă locul de muncă sau să aibă o relație deficitară cu partenerii de echipă, care sunt nevoiți s-o aștepte întotdeauna.
Mai mult decât atât, procrastinarea poate afecta și viața relațională: să ne gândim la partenerii unui cuplu, care își împart sarcinile casnice. Cum unul dintre ei amână de fiecare dată să se apuce de responsabilitățile care îi revin, iar pentru celălalt – respectarea cuvântului este esențială, la un moment dat se poate instala o stare de tensiune, care degenerează în conflict.
Care sunt cauzele procrastinării
Cauzele procrastinării pot fi numeroase, însă printre cele mai frecvent întâlnite se numără:
- estimarea eronată a timpului rămas până la termenul-limită de efectuare a unei anumite activități;
- planificarea și gestionarea deficitare ale sarcinilor zilnice;
- lipsa autodisciplinei sau autodisciplina precară;
- căutarea motivației extrinseci, în locul celei intrinseci;
- credința eronată conform căreia munca sub presiune este mai eficientă și mai rodnică;
- supraanalizarea sarcinilor (activitate extrem de consumatoare de timp);
- neînțelegerea motivului pentru care anumite sarcini trebuie rezolvate (lipsa sensului);
- așteptarea „momentului potrivit” pentru începerea sarcinilor.
Cu toate acestea, trebuie să ținem cont de faptul că procrastinarea poate fi o formă de manifestare a anumitor tulburări de dispoziție, printre care depresia sau anxietatea. O persoană care se confruntă cu depresia poate ajunge să amâne începerea activităților din motive cu totul diferite de cele enumerate mai sus: în astfel de situații, stima de sine scăzută sau senzația de neputință chiar și în fața activităților cotidiene simple poate duce la procrastinare.
Ce tipuri de procrastinare există și cum se manifestă acestea
Potrivit articolului What is Procrastination?, unii cercetători clasifică procrastinarea în două mari categorii: procrastinarea pasivă și procrastinarea activă.
Procrastinarea pasivă se manifestă prin amânarea sarcinilor, din cauza complexității procesului de luare a deciziilor, în timp ce procrastinarea activă constă în amânarea voluntară și conștientă a sarcinilor, din cauza credinței conform căreia munca sub presiune oferă un grad mai mare de motivație și este, astfel, mai eficientă și mai rodnică.
Pornind de la aceste două clasificări, observăm că există mai multe „stiluri de procrastinare”, în funcție de nevoia de la bază. De exemplu, o persoană perfecționistă amână sarcinile și le supraanalizează, tocmai pentru că se teme că nu va reuși să le efectueze perfect. Despre perfecționism și despre gestionarea nevoii acute de perfecțiune am vorbit și cu alte ocazii, astfel că îți recomandăm să citești articolele pe aceste teme: Cum se manifestă perfecționismul în viața de zi cu zi și Cum învățăm să gestionăm nevoia de perfecțiune.
Cum poți gestiona procrastinarea
Pentru început, este esențial să înțelegi ce spune, de fapt, despre tine obiceiul de a amâna lucrurile. Analizează-ți cu atenție gândurile și comportamentul din momentul în care știi că ai o sarcină de rezolvat până la o anumită dată. Astfel, ai putea constata că perfecționismul stă la baza nevoii de a amâna lucrurile sau că, pur și simplu, îți lipsește autodisciplina și îți este dificil să identifici și să stabilești prioritățile de zi cu zi.
Dacă simți că ai nevoie de îndrumare, nu ezita să apelezi la ajutorul unui psihoterapeut. Ședințele de psihoterapie sunt un bun prilej de a te înțelege la nivel profund, de a-ți conștientiza nevoile și tiparele de gândire care te împiedică să te apuci de treabă, la momentul potrivit, în loc s-o amâni până în ultima clipă sau să depășești deadline-ul.
Iată câteva metode practice prin care poți începe să-ți „îmblânzești” nevoia de a tot amâna lucrurile:
- Fă-ți un program săptămânal și, ulterior, zilnic. Acest lucru îți oferă claritate asupra activităților care te-așteaptă și, mai ales, te ajută să înțelegi care este ordinea priorităților.
- Elimină din mediul de lucru factorii de distragere a atenției. Smartphone-ul amplasat chiar pe birou poate fi foarte tentant, iar scrollatul pe rețelele de socializare se poate transforma într-o activitate ce se întinde pe durata câtorva ore. Dacă ai totuși nevoie de el pentru a-ți simplifica anumite sarcini, atunci asigură-te că dezactivezi notificările care te-ar putea împiedica să-ți faci treaba, ba chiar ai putea să păstrezi doar aplicațiile folosite în scop strict profesional.
- Stabilește-ți deadline-uri și obiective realiste. Dacă, să zicem, ai un proiect de predat într-o lună, împarte-ți toate sarcinile de până atunci în unele mai mici, fiecare cu un anumit termen-limită. De pildă, poate că în prima săptămână te ocupi de cercetare, în cea de-a doua – de primul capitol – și tot așa.
Gând de final
Așadar, pentru a gestiona procrastinarea, este esențial să conștientizezi care este motivul real din spatele obiceiului de a amâna lucrurile, ca mai apoi să poți stabili un „plan de acțiune” care să te ajute să faci o schimbare în direcția dorită.
Cum schimbările importante necesită timp și încep cu pași mărunți, pregătește-te pentru o călătorie complexă, dar rodnică: la finalul ei, vei simți că îți este mult mai ușor să intri în starea de a te apuca la timp de rezolvarea sarcinilor.
Nu uita că poți merge la psihoterapie, în cazul în care ai nevoie de îndrumare într-o astfel de călătorie. Pe parcursul ședințelor de psihoterapie, înțelegi care este cauza personală reală a procrastinării și, mai mult decât atât, cum poți lucra cu tine, în așa fel încât să te dezveți de obiceiul de a amâna lucrurile.
Adelina Bălan