Copiii au pictat și au desenat mai mult ca oricând în perioada pandemiei. Arta i-a ajutat pe cei mici să își exprime trăirile, angoasele, dar și speranțele în momentul în care viața lor aproape că s-a mutat online. De altfel, lucrările de artă create de copii în pandemie au fost studiate la nivel mondial de psihologi și experți în educație de la instituții de prestigiu, oferind indicii importante despre modul în care cei mici percep, procesează și reacționează la acest context. Carantina văzută prin ochii copiilor a făcut obiectul a numeroase expoziții de artă în ultimul an, din care nu au lipsit măștile, dar și luminița de la capătul tunelului.
Am stat de vorbă cu Ioana Ciocan, profesor de artă, depre talentul artistic și oportunitățile pe care le au astăzi copiii pasionați de artă, despre promovarea artei prin social media, despre concursul pentru copii ”Odiseea tânărului artist”, despre Art Safari 2021, dar și despre NFT, „Non Fungible Token”, o nouă formă de artă în sistem blockchain.
Am fi tentați să credem că dacă ai talent în artă, nu-ți mai trebuie nimic. E nevoie sau nu și de muncă în acest domeniu?
Ca în absolut orice carieră, talentul, așa cum îl înțelegem noi, are nevoie de muncă și disciplină. Poate părea că artiștii se trezesc când doresc și că lucrează doar atunci când sunt „loviți” de inspirație, că trăiesc foarte boem. Sunt doar mituri. Foarte multă disciplină, acesta este cuvântul-cheie. Eu nu am întâlnit cazuri de indisciplină totală care să fie încununată de succes. Artiștii care acum sunt vizibili și pe piața națională, și pe piața internațională se trezesc de dimineață, lucrează cu program, 8-10 ore pe zi, în funcție de inspirație și de temă. Își iau foarte în serios meseria și nu se așteaptă să se întâmple minuni.
Talentul, abilitatea către artă trebuie susținută în permanență prin efort, repetiție, învățare. De exemplu, a repeta copiilor că sunt talentați poate să determine copilul respectiv să nu mai muncească, pentru că este talentat sau, dimpotrivă, a spune unui copil că nu e talentat poate să-i distrugă dorința de a munci și de a fi mai bun.
Ce înseamnă exact talentul în artă și cum ne putem da seama dacă avem în fața noastră un copil talentat?
Talentul este o chestiune ce preocupă întreaga lume științifică. La nivel internațional, cercetătorii care studiază creierul și psihologia încearcă în continuare să îl definească și să stabilească dacă el există cu adevărat și, mai mult decât atât, încearcă să afle care ar fi impactul asupra copilului dacă îi spui că e talentat la ceva sau, dimpotrivă, că nu este talentat. Cu siguranță niște abilități există în fiecare dintre noi, pentru artă, pentru muzică, pentru gătit sau construcții, iar cel mai important este ca în momentul în care copilul are o pasiune, să fie susținut. Chiar dacă nouă ni se pare că, de fapt, copilul nu este talentat, nu ar trebui să îi zicem niciodată micului artist căruia îi place să picteze și să deseneze să se oprească din aceste activități, pe motiv că nu are talent. Sau să facem comparații între el și alți colegi sau prieteni, insinuând sau declarând direct că lucrarea colegului este mai bună decât a lui. Performanțele unui copil trebuie întotdeauna comparate cu propriile lui performanțe, nu cu cele ale altor copii. Atributele genetice moștenite din generație în generație, la care se adaugă propria experiență și, cel mai important, susținerea familiei, pot să influențeze într-o mare măsură dezvoltarea capacității artistice a unui copil.
Cum recunoaștem talentul? Ei bine, pasiunea este primul semn. Curiozitatea pentru acest domeniu, perseverența. Poate că nici părinții, dacă nu au exercițiul, obiceiul de a vedea artă contemporană și supercontemporană, nu pot sesiza foarte repede anumite nuanțe ale unui desen, picturi. Și cine știe cum vor fi percepute acele lucrări în 10-20 de ani? Cine știe cum va fi arta peste 20 de ani? Dacă până undeva în anii 1960, arta a urmat o linie destul de ușor de imaginat, după această dată lucrurile s-au schimbat radical și continuă să se schimbe de la lună la lună, aș zice.
Cum îl pot ajuta părinții pe copil să își dezvolte talentul, odată descoperit, și să persevereze pe acest drum?
Cea mai bună metodă prin care un părinte să-și conducă copilul spre succes în artă, dar este la fel de valabil pentru toate domeniile, este să îl susțină. Chiar dacă lui i se pare că se uită la o mâzgălitură, sfatul specialiștilor este să nu îi zică niciodată acest lucru unui copil, dacă cel mic dorește să deseneze în continuare. El trebuie susținut, pentru că nu se știe ce se întâmplă în 5-10 ani cu dezvoltarea lui artistică.
În al doilea rând, să nu încerce să transpună visurile lui peste dorințele copilului. Știm cu toții, cel puțin la nivel teoretic, că s-ar putea ca ce își dorește mama pentru mine să nu mi se potrivească și să pornesc pe o carieră doar ca să o mulțumesc pe mama. Ceea ce nu mă va face neapărat foarte fericită. Îmi amintesc că pe vremea când predam la UNARTE veneau la concursul de admitere oameni de peste 45 de ani, chiar 60 de ani, cu cariere în alte domenii, care fuseseră opriți de părinți să aleagă o carieră artistică și acum își recăpătau curajul și libertatea.
Arta înseamnă și o investiție din partea părinților? La cât se ridică această investiție?
Pe lângă talent și muncă, este nevoie de susținere financiară permanentă. Da, este costisitor să fii artist. În cursurile de artă pe care le predau încă de anul trecut pentru Asociația pentru educație Odiseea, am avut ocazia să le explic atât părinților, cât și copiilor care este diferența între o hârtie de desen și o hârtie de acuarelă, între un creion de desen și un cărbune, ce putere de acoperire are o tempera de calitate față de o tempera care nu este atât de calitativă și să le arăt că toate aceste lucruri se văd și în lucrările finale. Părinții sunt de fiecare dată foarte uimiți. Ei folosesc de obicei pentru desenele copiilor hârtii oarecare, hârtie de imprimantă etc., și rămân surprinși de diferența pe care o dau materialele de calitate în lucrări. Materialele pentru artă sunt scumpe, da. Vorbim de câteva sute de euro, dacă nu chiar mii de euro pe lună. Deci, da, să fii artist în România costă destul de mult.
Cât de importantă este școala în pregătirea artistică? Este nevoie ca un copil talentat să meargă la o școală de profil?
Educaţia în direcţia artei revine în primul rând şcolilor. Este nevoie de mai multă artă în şcoală şi un învăţământ în artă mai conectat la perioada actuale, pentru că în prezent, în mod clar, nu este. Reforma este inexistentă și cursurile obligatorii de la arte, dar și cele opționale, par clar dintr-un alt secol, în contextul în care astăzi se vorbește deja de „criptoartă” și „criptoartiști”. Ar trebui să existe clar o corelare a scenei active de artă, dar și a pieței de artă cu universitățile de profil.
Ce oportunități există în prezent pentru tinerii artiști? Ce ar trebui să știe în acest sens copiii care își doresc să se facă artiști când vor fi mari?
Tinerii artiști au, astăzi, șansa de a-și face un nume în industrie chiar de pe băncile școlii, cu ajutorul social media. Facebook sau Instagram le oferă, în prezent, acestora platforme de expunere și promovare a propriilor lucrări. Aici au șansa să fie descoperiți chiar de către colecționari, care aleg să investească în arta lor, susținându-i pe tot parcursul profesional și ajutându-i să crească. În plus, poți deveni artist indiferent ce facultate urmezi, dacă ai talent și muncești.
Artiștii se pot angaja și în agenții de publicitate, ca graficieni, având șansa să lucreze campanii creative. De cealaltă parte, există artiști freelanceri care colaborează cu agenții de publicitate, în condițiile în care tot mai multe branduri și companii folosesc artă vizuală în campaniilor lor. Pentru tinerii absolvenți de artă există oportunități și în industria IT, cu precădere în industria jocurilor video, un domeniu înfloritor în țara noastră – artiștii români au șansa să lucreze la producția unor jocuri video cunoscute la nivel internațional.
Și nu în ultimul rând, să nu uităm de NFT, „Non Fungible Token”, o nouă formă de artă în sistem blockchain, care abia aștept să văd cum se va dezvolta.
Copiii au desenat și pictat mult în pandemie, lucru care s-a văzut din plin pe rețelele de social media ale părinților. Cum i-a ajutat și cum îi ajută în continuare arta pe copii în această perioadă?
Într-adevăr, arta a fost cea mai bună prietenă a copiilor în pandemiei și mă bucur că a fost așa, pentru că arta îi ajută pe cei mici să exprime cel mai bine ceea ce simt, atunci când nu o pot face prin intermediul cuvintelor. Cei mici nu pot verbaliza la fel de bine ca adulții sentimentele, trăirile și dorințele pe care le au, iar arta este adesea integrată de medici, psihologi și educatori în planurile terapeutice. Așa că picturile și desenele create în perioada în care au stat mai mult acasă au ilustrat, într-adevăr, un roller-coaster emoțional foarte interesant, de la teamă și întrebări, până la speranță – o lume în care primăvara vine mai repede, în care culorile fac totul mai frumos. Expozițiile care au avut în centru lucrările create de copii în perioada pandemiei vor rămâne în istorie ca ceva foarte special.
Ești ambasadorul unui concurs care răsplătește talentul copiilor și le oferă o rampă de lansare în această lume. Poți să ne dai detalii?
Inițiativa concursului ”Odiseea tânărului artist” aparține Asociației pentru educație Odiseea, un ONG care sprijină copiii talentați și așa s-a născut și ideea unui concurs cu premii, dedicat copiilor talentați la artă. De când activez în piața artei, am fost uimită plăcut că aceste premii sunt așa de consistente, peste 5000 de euro anul trecut, peste 2000 de euro – anul acesta. Încă de la început, organizatorii au dorit ca premiile să fie în bani, pentru ca astfel cei care câștigă să își poată cumpăra materiale, acces la educație mai specială, să poată investi în propria educație. Pe lângă premiile în bani, toate lucrările de artă câștigătoare, inclusiv mențiunile, vor fi expuse în cadrul ediției 2021 a Art Safari București.
Cum se pot înscrie cei mici în concurs?
Micii artiști cu vârste între 10 și 18 ani trebuie să realizeze o lucrare de artă (pictură, desen sau colaj) care să ilustreze tema „Speranță” și să o înscrie online pe platforma ateliere.odiseea.ro/odiseea-tanarului-artist, până pe 18 aprilie 2021. Îi sfătuiesc să consulte cu atenție regulamentul complet al concursului, care cuprinde inclusiv cerințele tehnice ale lucrărilor și criteriile de selecție. Jurizarea va avea loc online în perioada 19-25 aprilie. Juriul este format din Elena Dumitrescu (lector, departament sculptură, Universitatea Națională de Artă din București), Ionuț Barbu (profesor de pictură, Liceul de Arte Plastice „Nicolae Tonitza” din București) și subsemnata. Câștigătorii desemnați vor fi anunțați prin email, în intervalul 26-30 aprilie, și au obligația de a transmite lucrările în format fizic prin poștă/curier, până cel târziu 5 mai 2021, către Asociația pentru educație Odiseea.
Pentru cei care ar vrea să participe, încă nu și-au realizat lucrările de artă, ne ajuți cu câteva tips&tricks?
Dacă celor mici li se pare că tema concursului – Speranță – este frumoasă, dar parcă prea vastă, eu le recomand să se gândească ce i-a ținut veseli și zâmbitori în perioada în care nu au putut să facă poate tot ce își doresc. De exemplu, eu mi-am dorit foarte mult să ajung la schi anul acesta și am avut atât de multă speranță, că visul meu chiar s-a îndeplinit. Vedeți ce simplu este? Speranța poate fi prietenul pe care nu l-ai văzut de mult, o îmbrățișare păstrată pentru bunica. Viața noastră este plină de speranță.
Luana Dăneț
Fotografii: Adi Bulboacă, Asociația pentru educație Odiseea