Z.I.L.N.I.C. e cel mai bun lucru care mi s-a întâmplat în 2020.
A început exact când toată planeta era închisă în casă, dintr-o joacă pe “Stories” cu prietenii de pe Instagram. Unii pe banda de alergare, alții pe salteluță, ba pe balcon, ba în jurul blocului.
O mică MIȘCARE PENTRU MIȘCARE. Care a crescut de la câțiva la mulți, foarte mulți, nenumărați. Vă știți. Și chiar dacă nu vă știu, v-am simțit tot anul, zi de zi.
Indiferent cât de greu ne-a fost (adevărul e că ne și place să ne plângem), indiferent cât, ce și pe cine am pierdut, Z.I.L.N.I.C. ( chiar dacă nu a fost zi de zi, doar oameni suntem) a fost grija fiecăruia față de sine.
Asta e Z.I.L.N.I.C.! Mișcarea pentru mișcare. E fain că în anul în care recomandarea universală a fost “stai acasă”, am stat cel mai puțin. Personal, în 2020, mi-am dublat kilometri alergați anul trecuam depășit 1400. Dar, în esență, Z.I.L.N.I.C, în douămiidouăzeciul distanțării sociale, a fost “unealta” apropierii personale.
Dintr-o dată, nimic n-a mai fost sigur, nimic n-a mai fost previzibil, nimic n-a mai fost predictibil. Dar, zicea un înțelept Zen, corabia nu se scufundă atunci când începe să ia apă, ci abia atunci când e în întregime inundată de apă. Iar, pentru mine și pentru mulți dintre voi, Z.I.L.N.I.C. fost ceea ce a ținut “corabia” la suprafață. Și vă mulțumesc pentru asta. N-am stat. Ne-am mișcat. Ne-am motivat un an întreg unii pe alții. Ne-am ridicat. Și, uite-ne, plutim și înaintăm în furtună, bine mersi.
Asta e, de fapt: în acest an, în care am aflat cum e să circuli cu declarație pe proprie răspundere, Z.I.L.N.I.C. a fost declarația de iubire pentru propria persoană.
În 2021, asta îți doresc. Să te iubești Z.I.L.N.I.C.! Și să te bucuri de “drum”. Până la capătul lui. Iar ultimul meu gând e poezia asta: “Poveste” a lui Marin Sorescu. Sper să-ți fie și ție gândul Z.I.L.N.I.C. pentru povestea ta:
“Totuși vom mai merge împreună
O bună bucată de pământ,
O bună bucată de cer,
O bună bucată de lună.
Vom fi fericiți pentru iarbă
Și pentru lac,
Vom râde pentru copac,
Vom slăvi drumul drept cu câte-o gură
Și vom ține un moment de reculegere
Pentru fiecare cotitură.
Ne vom lua după umbra mea
Care merge înainte,
Ne vom lua după primul gând,
Ne vom lua după două-trei cuvinte.
Până când ne va ieși în cale
Sfânta Vineri
Să ne spună printre altele
Că nu mai suntem tineri.”
La mulți ani. La mulți Z.I.L.N.I.C.!
Mihai Morar